Romani 14

-
14:1
τον δε
Iar pe cel
ασθενούντα
slab
τη
în
πίστει
credință
προσλαμβάνεσθε
primiți-l,
μη
nu
εις
spre
διακρίσεις
judecarea
διαλογισμών
raționamentelor lui.
-
14:2
ος
Unul,
μεν
pe de-o parte,
πιστεύει
crede că
φαγείν
a mânca
πάντα
de toate poate,
ο
altul
δε
însă
ασθενών
fiind slab
λάχανα
verdețuri
εσθίει
mănâncă.
-
14:3
ο
Cel care
εσθίων
mănâncă,
τον
pe cel care
μη
nu
εσθίοντα
mănâncă
μη
să nu-l
εξουθενείτω
disprețuiască;
και
și
ο
cel ce
μη
nu
εσθίων
mănâncă,
τον
pe cel care
εσθίοντα
mănâncă
μη
să nu-l
κρινέτω
judece,
θεός γαρ
căci Dumnezeu
αυτόν
l-
προσελάβετο
a primit.
-
14:4
συ
Tu
τις
cine
ει
ești,
ο
care
κρίνων
judeci
αλλότριον οικέτην
pe servitorul casei altuia?
τω
Pentru
ιδίω
propriul lui
κυρίω
domn
στήκει
stă în picioare
η
sau
πίπτει
cade;
σταθήσεται δε
și va fi ținut în picioare;
δυνατός γαρ
căci puternic
εστιν
este
θεός
Dumnezeu
στήσαι αυτόν
să-l facă să stea în picioare.
-
14:5
ος
Unul,
μεν
pe de-o parte,
κρίνει
consideră
ημέραν
o zi
παρ΄
mai presus de
ημέραν
altă zi,
ος δε
și altul
κρίνει
consideră
πάσαν
fiecare
ημέραν
zi;
έκαστος
fiecare
εν
în
τω
ιδίω
propria-i
νοϊ
minte
πληροφορείσθω
să fie pe deplin încredințat.
-
14:6
ο
Cine
φρονών
respectă
την
ημέραν
ziua,
κυρίω
pentru Domnul
φρονεί
o respectă;
και
și
ο
cine
μη
nu
φρονών
respectă
την
ημέραν
ziua,
κυρίω
pentru Domnul
ου
nu o
φρονεί
respectă.
ο
Cine
εσθίων
mănâncă,
κυρίω
pentru Domnul
εσθίει
mănâncă,
ευχαριστεί γαρ
căci mulțumește
τω
lui
θεώ
Dumnezeu;
και
și
ο
cine
μη
nu
εσθίων
mănâncă,
κυρίω
pentru Domnul
ουκ
nu
εσθίει
mănâncă,
και
și
ευχαριστεί
mulțumește
τω
lui
θεώ
Dumnezeu.
-
14:7
ουδείς γαρ
Căci nimeni
ημών
dintre noi
εαυτώ ζη
nu trăiește pentru sine,
και
și
ουδείς
nimeni nu
εαυτώ αποθνήσκει
moare pentru sine.
-
14:8
εάν τε γαρ
Căci și dacă
ζώμεν
trăim,
τω
pentru
κυρίω
Domnul
ζώμεν
trăim;
εάν τε
și dacă
αποθνήσκωμεν
murim,
τω
pentru
κυρίω
Domnul
αποθνήσκομεν
murim.
εάν τε ούν
Deci, și dacă
ζώμεν
trăim,
εάν τε
și dacă
αποθνήσκωμεν
murim,
του
ai
κυρίου
Domnul
εσμέν
suntem.
-
14:9
εις τούτο γαρ
Căci pentru aceasta
χριστός
Hristos
και
și
απέθανε
a murit,
και
și
ανέστη
S-a sculat
και
și
έζησεν
a trăit din nou,
ίνα
ca
και
și
νεκρών
peste morți
και
și
ζώντων
peste vii
κυριεύση
să domnească.
-
14:10
συ
Tu
δε
însă
τι
de ce
κρίνεις
judeci
τον
pe
αδελφόν
fratele
σου
tău?
η
Sau,
και
la fel,
συ
tu
τι
de ce
εξουθενείς
disprețuiești
τον
pe
αδελφόν
fratele
σου
tău?
πάντες γαρ
Căci toți
παραστησόμεθα
ne vom înfățișa
τω
înaintea
βήματι
estradei de judecată
του
al lui
χριστού rog
Hristos.
-
14:11
γέγραπται γαρ
Căci e scris,
ζω
Viu sunt
εγώ
Eu,
λέγει
spune
κύριος
Domnul,
ότι
εμοί
Mi
κάμψει
se va pleca
παν
orice
γόνυ
genunchi,
και
și
πάσα
orice
γλώσσα
limbă
εξομολογήσεται
va mărturisi
τω
pe
θεώ
Dumnezeu.
-
14:12
άρα
Astfel
ούν
deci,
έκαστος
fiecare
ημών
din noi
περί
despre
εαυτού
sine însuși
λόγον
socoteală
δώσει
va da
τω
lui
θεώ
Dumnezeu.
-
14:13
μηκέτι ούν
Deci, să nu mai
αλλήλους κρίνωμεν
ne judecăm unii pe ceilalți;
αλλά
ci
τούτο
aceasta
κρίνατε
judecați
μάλλον
mai degrabă:
το
μη
Să nu
τιθέναι
puneți
πρόσκομμα
o piatră de poticnire
τω
înaintea
αδελφώ
fratelui,
η
sau
σκάνδαλον
o ocazie de cădere.
-
14:14
οίδα
Știu
και
și
πέπεισμαι
sunt încredințat
εν
în
κυρίω
Domnul
Ιησού
Isus
ότι
ουδέν
nimic nu
κοινόν
e necurat
δι
în
αυτού
sine;
ει μη
decât numai
τω
pentru cel care
λογιζομένω
socotește ro
τι
ceva
κοινόν
necurat
είναι
fiind,
εκείνω
pentru acesta
κοινόν
e necurat.
-
14:15
ει
Dacă
δε
însă
διά
pentru
βρώμα
o mâncare
αδελφός
fratele
σου
tău
λυπείται
se întristează,
ουκέτι
nu mai
κατά
[potrivit
αγάπην
iubirii
περιπατείς
1 umbli].
μη
Să nu
τω
[pentru
βρώματί
mâncarea
σου
ta
εκείνον απόλλυε
1 îl pierzi pe acesta],
υπέρ
pentru
ου
care
χριστός
Hristos
απέθανεν
a murit.
-
14:16
μη
Să nu
βλασφημείσθω
fie blasfemiat
ούν
deci
υμών
al vostru
το
αγαθόν
bine.
-
14:17
ου γαρ
Căci nu
εστιν
este
βασιλεία
împărăția
του
lui
θεού
Dumnezeu
βρώσις
a mânca
και
și
πόσις
a bea,
αλλά
ci
δικαιοσύνη
dreptate
και
și
ειρήνη
pace
και
și
χαρά
bucurie
εν
în
πνεύματι
Duhul
αγίω
Sfânt.
-
14:18
ο γαρ
Căci cine
εν
în
τούτοις
acestea
δουλεύων
slujește ca rob
τω
lui
χριστώ
Hristos,
ευάρεστος
e bine-plăcut
τω
lui
θεώ
Dumnezeu,
και
și
δόκιμος
aprobat
τοις
de
ανθρώποις
oameni.
-
14:19
άρα
Astfel
ούν
deci,
τα
cele
της
ale
ειρήνης
păcii
διώκωμεν
le urmărim,
και
și
τα
cele
της
ale
οικοδομής
zidirii
της
εις αλλήλους
unii față de alții.
-
14:20
μη
Să nu,
ένεκεν
datorită
βρώματος
unei mâncări,
κατάλυε
dărâmi
το
έργον
lucrarea
του
lui
θεού
Dumnezeu.
πάντα
Toate,
μεν
în adevăr,
καθαρά
sunt curate,
αλλά
dar
κακόν
e rău
τω
pentru
ανθρώπω
omul
τω
care
διά
dintr-
προσκόμματος
o ocazie de cădere
εσθίοντι
mănâncă.
-
14:21
καλόν
Bine
το
e
μη
să nu
φαγείν
mănânci
κρέα rog
cărnuri sacrificate,
μηδέ
nici să nu
πιείν
bei
οίνον
vin,
μηδέ
nici faci ceva
εν
în
ω
care
αδελφός
fratele
σου
tău
προσκόπτει
se împiedică,
η
sau
σκανδαλίζεται
se poticnește,
η
sau
ασθενεί
e slab.
-
14:22
συ
Tu
πίστιν
credință
έχεις
ai?
κατά
Potrivit cu
σεαυτόν
tine însuți
έχε
s-o ai
ενώπιον
înaintea
του
lui
θεού
Dumnezeu.
μακάριος
Ferice de
ο
cine
μη
nu
κρίνων
se judecă
εαυτόν
pe sine
εν
în
ω
ceea ce
δοκιμάζει
aprobă.
-
14:23
ο
Cine
δε
însă
διακρινόμενος
se îndoiește,
εάν
dacă
φάγη
mănâncă,
κατακέκριται
e condamnat,
ότι
căci
ουκ
nu a acționat
εκ
din
πίστεως
credință;
παν δε
iar tot
ο
ce
ουκ
nu e
εκ
din
πίστεως
credință
αμαρτία
păcat
εστίν
este.