Isaia 26

-
26:1
τη
În
ημέρα
ziua
εκείνη
aceea
άσονται
vor cânta
το
άσμα
cântarea
τούτο
aceasta
επί
pe
γης
pământul
της
Ιουδαίας
Iudeii,
ιδού
Iată
πόλις
o cetate
ισχυρά
tare!
και
și
σωτήριον
salvarea
ημών
noastră
θήσει
o va pune
το
ca
τείχος
zid
και
și
περίτειχος
crenel.
-
26:2
ανοίξατε
Deschideți-vă
πύλας
porți!
εισελθέτω
Intră,
λαός
tu popor
φυλάσσων
păzind
δικαιοσύνην
dreptatea
και
și
φυλάσσων
păzind
αλήθειαν
adevărul;
-
26:3
αντιλαμβανόμενος
susținând
αληθείας
adevărul,
και
și
φυλάσσων
păzind
ειρήνην
pacea.
-
26:4
ότι
Căci
επί
spre
σοι
Tine
ηλπίσαμεν
am sperat,
κύριε
Doamne,
έως
până
του
în
αιώνος
veac,
θεός
Dumnezeul
ο
cel
μέγας
mare,
ο
Cel
αιώνιος
veșnic;
-
26:5
ος
Cel ce
ταπεινώσας
smerește
κατήγαγεν
i-a coborât
τους
pe cei ce
ενοικούντας
locuiesc
εν
pe
υψηλοίς
înălțime.
πόλεις
Cetăți
οχυράς
întărite
καταβαλείς
vei doborî,
και
și le
κατάξεις
vei prăbuși
έως
la
εδάφους
pământ.
-
26:6
και
Și
πατήσουσιν αυτάς
le vor călca picioarele
πόδες
celor
πραέων
blânzi,
και
și
ταπεινών βήματα
pașii celor smeriți.
-
26:7
οδός
Calea
ευσεβών
celor pioși
ευθεία
dreaptă
εγένετο
devine;
και
și
παρεσκευασμένη
e pregătită
οδός
calea
των
celor
ευσεβών
pioși.
-
26:8
γαρ
Căci
οδός
calea
κυρίου
Domnului
κρίσις
e judecata; ro
ηλπίσαμεν
am sperat
επί
în
τω
ονόματί
Numele
σου
Tău,
και
și
επί
în
τη
μνεία
amintirea
-
26:9
η
de care îi
επιθύμει
e dor
ψυχή
sufletului
ημών
nostru.
εκ
De cu
νυκτός
noaptea
ορθρίζει
se trezește devreme
το
πνεύμά
duhul
μου
meu,
προς
îndreptându-se către
σε
Tine
θεός
Dumnezeule,
διότι
fiindcă
φως
lumină
τα
sunt
προστάγματά
poruncile
σου
Tale
επί
pe
της
γης
pământ.
δικαιοσύνην
Dreptatea
μάθετε
învătați-o,
οι
voi cei ce
ενοικούντες
locuiți
επί
pe
της
γης
pământ.
-
26:10
πέπαυται γαρ
Căci a fost oprit
ο
cel
ασεβής
lipsit de pietate,
ου μη
el nicidecum nu
μάθη
va învăța
δικαιοσύνην
dreptatea
επί
pe
της
γης
pământ,
αλήθειαν
adevărul
ου μη
deloc nu-l
ποιήση
va înfăptui.
αρθήτω
Îndepărtat să fie
ο
cel
ασεβής
lipsit de pietate,
ίνα
ca
μη
să nu
ίδη
vadă
την
δόξαν
gloria
κυρίου
Domnului!
-
26:11
κύριε
Doamne,
υψηλός
înălțat
σου
Îți
ο
e
βραχίων
Brațul,
και
și ei
ουκ
nu
ήδεισαν
știu;
γνόντες
cunoscând
δε
însă,
αισχυνθήσονται
se vor rușina;
ζήλος
zelul
λήψεται
va cuprinde
λαόν
poporul
απαίδευτον
fără învățătură;
και
și
νυν
acum,
πυρ
focul
τους
pe
υπεναντίους
împotrivitori
έδεται
îi va mânca.
-
26:12
κύριε
Doamne
θεός
Dumnezeul
ημών
nostru,
ειρήνην
pace
δος
dă-
ημίν
ne!
πάντα γαρ
Căci Tu, toate
απέδωκας ημίν
ni le-ai dat înapoi! ro
-
26:13
κύριε
Doamne
θεός
Dumnezeul
ημών
nostru,
κτήσαι ημάς
fă-ne posesia Ta
κύριε
Doamne,
εκτός
în afară de
σου
Tine
άλλον ουκ
nu este altul pe care
οίδαμεν
-l știm.
το
όνομά
Numele
σου
Tău
ονομάζομεν
l-am numit.
-
26:14
οι δε
Dar cei
νεκροί
morți,
ζωήν
viața
ου μη
nicidecum n-o
ίδωσιν
vor vedea,
ουδέ
nici
ιατροί
medicii
ου μη
nicidecum nu-i
αναστήσουσι
vor învia.
διά
De
τούτο
aceea
επήγαγες
i-ai lovit,
και
și
απώλεσας
i-ai dat pierzării;
και
și
ήρας
ai îndepărtat
παν
pe toți
άρσεν
bărbații
αυτών
lor.
-
26:15
πρόσθες
Adaugă-
αυτοίς
le
κακά
rele,
κύριε
Doamne,
πρόσθες
adaugă
κακά
rele
τοις
celor
ενδόξοις
glorioși
της
ai
γης
pământului.
-
26:16
κύριε
Doamne,
εν
în
θλίψει
necaz
εμνήσθημέν
ne-am amintit
σου
de Tine;
εν
în
θλίψει
necazul
μικρά
cel mic
παιδεία
instrucția
σου
Ta
ημίν
e cu noi.
-
26:17
και
Și
ωσεί
ca
η
cea care
ωδίνουσα
fiind în travaliu,
εγγίζει
stă
του
τεκείν
să nască,
και
și
επί
în
τη
ωδίνι
chinul
αυτής
ei,
εκέκραξεν
strigă,
ούτως
așa
εγένηθημεν
am ajuns noi să fim
τω
ai
αγαπητώ
Preaiubitului
σου
Tău.
-
26:18
διά
Datorită
τον
φόβον
fricii
σου
de Tine,
κύριε
Doamne,
εν
în
γαστρί
burtă
ελάβομεν
am zămislit,
και
și
ωδινήσαμεν
am fost în travaliu,
και
și
ετέκομεν
am dat naștere
πνεύμα
Duhului ro
σωτηρίας
salvării
σου
Tale,
ο
pe care
εποίησας
ai înfăptuit-o
επί
pe
της
γης
pământ.
ου
Nu
πεσούμεθα
vom cădea,
αλλά
ci
πεσούνται
vor cădea
πάντες
toți
οι
cei ce
ενοικούντες
locuiesc
επί
pe
της
γης
pământ.
-
26:19
αναστήσονται
Vor învia
οι
cei
νεκροί
morți,
και
și
εγερθήσονται
se vor trezi
οι
cei
εν
din
τοις
μνημείοις
morminte,
και
și
ευφρανθήσονται
se vor bucura
οι
cei
εν
de pe
τη
γη
pământ,
γαρ
căci
δρόσος
roua
η
cea
παρά
de la
σου
Tine,
ίαμα
vindecare
αυτοίς
le
εστιν
este;
δε
dar
γη
pământul
των
celor
ασεβών
lipsiți de pietate,
πεσείται
va cădea.
-
26:20
βάδιζε
Procedează,
λαός
poporul
μου
Meu!
είσελθε
Intră
εις
în
τα
ταμείά
cămăruțele
σου
tale!
απόκλεισον
Încuie-ți
την
θύραν
ușa
σου
ta!
αποκρύβηθι
Ascunde-te
μικρόν
puțin,
όσον
cât de
όσον
cât,
έως αν
până când
παρέλθη
va trece
οργή
urgia
κυρίου
Domnului.
-
26:21
ιδού γαρ
Căci iată,
κύριος
Domnul,
από
din
του
locul cel
αγίου
sfânt,
επάγει
aduce
την
οργήν
urgie
επί
peste
τους
cei ce
κατοικούντας
locuiesc
επί
pe
της
γης
pământ;
και
și
ανακαλύψει
își va descoperi
γη
pământul
το
αίμα
sângele
αυτής
lui,
και
și
ου
nu-i
κατακαλύψει
va acoperi
τους
pe cei
ανηρημένους
uciși
έτι
deloc.