Iov 28

-
28:1
εστι γαρ
Căci este
αργυρίω τόπος όθεν
un loc de unde argintul
γίνεται
se naște, ro
τόπος δε
și un loc
χρυσίω όθεν
de unde aurul
διηθείται
se scurge picurând. ro
-
28:2
σίδηρος μεν γαρ
Căci, da, fierul
εκ
din
γης
pământ
γίνεται
vine, ro
χαλκός δε
și arama
ίσα
exact ca
λίθω
piatra
λατομείται
se cioplește.
-
28:3
τάξιν
o ordine
έθετο
a stabilit
σκότει
întunericului,
και
și
παν
orice
πέρας
limită
αυτός
El
εξακριβάζεται
a determinat-o cu exactitate;
λίθος
piatra e
σκοτία
întuneric
και
și
σκιά
umbra
θανάτου
morții.
-
28:4
διακοπή
Străbaterea
χειμάρρου
torentului
από
din
κονίας
nisip,
οι δε
iar cei ce
επιλανθανόμενοι
uită
οδόν
calea
δικαίαν
cea dreaptă,
ησθένησαν
se istovesc;
εκ
dintre
βροτών
muritori
εσαλεύθησαν
sunt clătinați.
-
28:5
γη
Pământul,
εξ
din
αυτής
el
εξελεύσεται
iese
άρτος
pâine;
υποκάτω
dedesubtul
αυτής
lui,
εστράφη
e răscolit
ωσεί
ca
πυρ
de foc.
-
28:6
τόπος
Locaș
σαπφείρου
safirului
οι
sunt
λίθοι
pietrele
αυτής
lui,
και
și
χώμα
o movilă,
χρυσίον
aurul
αυτής
lui.
-
28:7
τρίβος
O cărare
ουκ
pe care nu
έγνω αυτήν
o cunoaște
πετεινόν
pasărea;
και
și
ου
nu
παρέβλεψεν
a privit-
αυτήν
o
οφθαλμός
ochiul
γυπός
acvilei;
-
28:8
ουκ
pe care nu
επάτησαν αυτήν
au călcat-o picioarele
υιοί
fiilor
αλαζόνων
celor lăudăroși;
ου
nici nu
παρήλθεν
a trecut
επ΄
pe
αυτής
ea
λέων
leul.
-
28:9
εν
În
ακροτόμω
văgăună
εξέτεινε
Și-a întins
χείρα
mâna
αυτού
Lui,
κατέστρεψε δε
și a răsturnat
εκ
din
ριζών
rădăcini
όρη
munții.
-
28:10
θίνας δε
Și albiile ro
ποταμών
râurilor
διέρρηξε
le-a zdrobit;
παν δε
și noian
έντιμον
de nestemate ro
είδέ μου
mi-a văzut
οφθαλμός
ochiul.
-
28:11
βάθη δε
Și adâncurile
ποταμών
râurilor
ανεκάλυψεν
le-a descoperit.
έδειξε δε
Și Și-a arătat
αυτού δύναμιν
puterea Lui
εις
în
φως
lumină.
-
28:12
δε
Dar
σοφία
înțelepciunea
πόθεν
în ce loc
ευρέθη
se găsește?
ποίος δε
Și care
τόπος εστί
este locul
της
επιστήμης
înaltei cunoștințe?
-
28:13
ουκ
Nu
οίδε
știe
βροτός
muritorul
οδόν
calea
αυτής
ei,
ουδέ μη
deloc nu-i
ευρεθή
de găsit
εν
printre
ανθρώποις
oameni.
-
28:14
άβυσσος
Abisul
είπεν
a zis,
ουκ έστιν
Nu-i
εν
în
εμοί
mine,
και
și
θάλασσα
marea
είπεν
a zis,
ουκ έστι
Nu-i
μετ΄
cu
εμού
mine.
-
28:15
ου
Nu
δώσει
se dă
συγκλεισμόν
aur brut ro
αντ΄
pentru
αυτής
ea,
και
și
ου
nu
σταθήσεται
se depune
αργύριον
argint
αντάλλαγμα
în schimbul
αυτής
ei.
-
28:16
και
Și
ου
nu
συμβασταχθήσεται
se compară cu
χρυσίω
aurul
*
Ωφείρ
din Ofir,
εν
cu
όνυχι
onixul
τιμίω
de preț
και
și cu
σαπφείρω
safirul.
-
28:17
ουκ
Nu
ισωθήσεται αυτή
o vor egala
χρυσίον
aurul
και
și
ύαλος
cristalul, ro
και
și
το
nu
άλλαγμα
se vor da în schimbul
αυτής
ei
σκεύη
scule
χρυσά
de aur.
-
28:18
μετέωρα
Meteoriți
και
și
γαβίς
cristal
ου
nici nu
μνησθήσεται
vor fi pomenite;
και
fiindcă
έλκυσον
cântărește ro
σοφίαν
înțelepciunea
υπέρ
mai greu decât
τα
pietrele cele
εσώτατα
lăuntrice.
-
28:19
ουκ
Nu
ισωθήσεται αυτή
o vor egala
τοπάζιον
topazul
*
Αιθιοπίας
din Etiopia;
χρυσίω
aurul
καθαρώ
curat
ου
nu
συμβασταχθήσεται
se va compara cu ea.
-
28:20
δε
Dar
σοφία
înțelepciunea,
πόθεν
de unde
ευρέθη
poate fi aflată?
ποίος δε
și din ce fel
τόπος
de loc
εστί
este
της
συνέσεως
priceperea?
-
28:21
λέληθε
Neștiută-i
πάντα
de orice
άνθρωπον
om;
και
și
από
de
πετεινών
păsările
του
ουρανού
cerului
εκρύβη
e ascunsă.
-
28:22
απώλεια
Pierzarea
και
și
θάνατος
moartea
είπαν
au zis,
ακηκόαμεν
Am auzit
αυτής
al ei
το
κλέος
renume.
-
28:23
θεός
Dumnezeu
ευ
a bine
συνέστησεν
întemeiat ro
αυτής
pentru ea
την
οδόν
calea ei;
αυτός δε
și El
οίδε
știe
τον
τόπον
locul
αυτής
ei.
-
28:24
αυτός γαρ
Căci El
την
υπ΄
sub
ουρανόν
cer
πάσαν
toate le
εφορά
observă,
ειδώς
știind
τα
cele
εν
de pe
τη
γη
pământ;
-
28:25
πάντα
toate
α
pe care
εποίησεν
El le-a făcut;
ανέμων
a vânturilor
σταθμόν
cumpănă, ro
ύδατος
ale apei
μέτρα
măsuri.
-
28:26
ότε
Când
εποίησεν
le-a făcut,
ούτως
astfel
ιδών
văzând
ηρίθμησε
le-a numărat,
και
și
οδόν
a deschis o cale
εν
pentru
τινάγματι
vibrația
φωνής
sunetului.
-
28:27
τότε
Atunci
είδεν
a văzut-
αυτήν
o,
εξηγήσατο
a detaliat-
αυτήν
o,
ετοιμάσας
a pregătit-o,
εξιχνίασεν
a desfășurat-o pas cu pas.
-
28:28
είπε δε
Și a zis
ανθρώπω
omului,
ιδού
Iată,
θεοσέβεια
temerea de Dumnezeu
εστί
este
σοφία
înțelepciune;
το
δε
și
απέχεσθαι
a se feri
από
de
κακών
rele
εστίν
este
επιστήμη
înaltă cunoștință.