Iov 19

-

19:1

υπολαβών δε

Și răspunzând,

Ιωβ

Iov

λέγει

a spus,

-

19:2

έως

Până

τίνος

când

έγκοπον

plin de osteneală

ποιήσετε

veți face

την

ψυχήν

sufletul

μου

meu,

και

și

καθαιρείτέ με

mă veți doborî

λόγοις

cu cuvinte?

γνώτε

Să știți

μόνον

numai,

ότι

că

ο

κύριος

Domnul

εποίησέ με

mi-a făcut

ούτως

astfel.

-

19:3

καταλαλείτέ μου

Mă vorbiți de rău,

ουκ

ne

αισχυνόμενοί

fiindu-vă rușine

με

de mine,

επίκεισθέ

faceți presiune asupra

μοι

mea.

-

19:4

ναι δη

Acum da,

επ΄

cu

αληθείας

adevărat,

εγώ

eu

επλανήθην

m-am rătăcit. ro

παρ΄ εμοί δε

Și în mine

αυλίζεται

sălășluiește

πλάνος

rătăcirea,

λαλήσαι

ca să spun

ρήμα

vorbă

α

care

ουκ

nu

έδει

se cade;

τα

δε

iar

ρήματά

vorbele

μου

mele

πλανάται

sunt rătăcite,

και

și

ουκ

deloc

επί

la

καιρού

momentul oportun.

-

19:5

έα δε

Dar ah !

ότι

căci

επ΄

împotriva

εμοί

mea

μεγαλύνεσθε

v-ați preamărit,

ενάλλεσθε δε

și v-ați aruncat asupra

μοι

mea

ονείδει

cu ocară.

-

19:6

γνώτε

Să știți

ουν

deci,

ότι

că

ο

κύριος

Domnul

εστιν

este

ο

Cel care

ταράξας

produce tulburare;

οχύρωμα δε

și fortăreața

αυτού

Lui

επ΄

împotriva

εμέ

mea

ύψωσεν

a ridicat-o.

-

19:7

ιδού

Iată,

γελώ

iau în râs

ονείδει

ocările,

και

și

ου

nu

λαλήσω

voi vorbi;

κεκράξομαι

voi striga,

και

și

ουδαμού

deloc nu-i

κρίμα

judecată.

-

19:8

κύκλω

De jur-împrejur

περιωκοδόμημαι

în cerc sunt zidit,

και

și

ου μη

nicidecum nu

διαβώ

voi trece;

επί

peste

πρόσωπου

fața

μου

mea

σκότος έθετο

El a pus întuneric.

-

19:9

την

δε

Și

δόξαν

gloria

μου

mea

απ΄

de la

εμού

mine

εξέδυσεν

a luat-o,

αφείλε δε

și a ridicat

στέφανον

coroana

από

de pe

κεφαλής

capul

μου

meu.

-

19:10

διέσπασέ με

M-a zdrobit

κύκλω

de jur-împrejur,

και

și

ωχόμην

dus sunt;

εξέκοψε δε

și a retezat

ώσπερ

ca pe

δένδρον

un copac

την

ελπίδα

speranța

μου

mea.

-

19:11

δεινώς δε

Și cumplit,

μοι

pe mine

οργή

cu urgie

εχρήσατο

m-a tratat,

ηγήσατο δε με

și m-a dus

ώσπερ

ca pe

εχθρόν

un vrăjmaș.

-

19:12

ομοθυμαδόν δε

Și într-un gând

ήλθον

au venit

τα

πειρατήρια αυτού

benzile Lui de bandiți

επ΄

asupra

εμοί

mea;

τοις

pe

οδοίς

calea

μου

mea

εκύκλωσάν με

m-au încercuit

εγκάθετοι

pândarii.

-

19:13

απ΄

De la

εμού

mine

αδελφοί

frații

μου

mei

απέστησαν

s-au îndepărtat;

έγνωσαν

îi cunosc

αλλοτρίους

pe străini

η

mai degrabă decât

εμέ

pe mine;

φίλοι δε

și prietenii

μου

mei

ανελεήμονες

nemiloși

γεγόνασιν

au devenit.

-

19:14

ου

n-

προσεποιήσαντό rog

au considerație

με

pentru mine

οι

cei ce

εγγύτατοί

sunt aproape

μου

de mine,

και

și

οι

cei ce

ειδότες μου

îmi știau

το

όνομα

numele,

επελάθοντό μου

m-au uitat.

-

19:15

γείτονες

Vecinii

οικίας

casei,

θεράπαιναι τε

și slujnicele

μου

mele --

αλλογενής

străin

ήμην

sunt

εναντίον

înaintea

αυτών

lor!

-

19:16

θεράποντά

Pe slujitorul

μου

meu

εκάλεσα

îl chem,

και

și

ουχ

nu

υπήκουσε

mă ascultă,

στόμα δε

și gura

μου

mea

εδέετο

imploră.

-

19:17

και

Și

ικέτευον

m-am milogit

την

de

γυναίκά

soția

μου

mea;

προσεκαλούμην δε

și i-am chemat

κολακεύων

flatându-i

υιούς

pe fiii

παλλακίδων

țiitoarelor

μου

mele.

-

19:18

οι δε

Ei însă

εις

în

τον

αιώνά

veac

με

m-

απεποιήσαντο

au desființat;

όταν

când

αναστώ

mă ridic,

κατ΄

împotriva

εμού

mea

λαλούσιν

vorbesc.

-

19:19

εβδελύξαντό με

Mă detestă

οι

cei ce

ειδότες με

mă cunoșteau;

ους

cei pe care

δη

cu adevărat

ηγαπήκειν

i-am iubit,

επανέστησάν

se ridică împotriva

μοι

mea.

-

19:20

εν

Sub

δέρματί

piele

μου

mi-

εσάπησαν

au putrezit

αι

σάρκες

mădularele ro

μου

mele;

τα

δε

iar

οστά

oasele

μου

mele

εν

în

οδούσιν

dinți

έχεται

se țin.

-

19:21

ελεήσατέ

Aveți milă

με

de mine,

ελεήσατέ

aveți milă

με

de mine,

ω

o!

φίλοι

prieteni!

χειρ γαρ

căci mâna

κυρίου

Domnului

η

αψαμένη μου

mă atinge.

εστί

-

19:22

διατί δε

Și de ce

με

mă

διώκετε

urmăriți

ώσπερ

așa cum

και

și

ο

κύριος

Domnul o face?

από δε

Și de

σαρκών

fleicile cărnurilor

μου

mele

ουκ

nu

εμπίπλασθε

vă saturați?

-

19:23

τις γαρ αν

Căci ah! de

δοίη

s-ar întâmpla

γραφήναι

să fie scrise

τα

ρήματά

discursurile

μου

mele,

τεθήναι δε

și să fie puse

αυτά

toate ro

εν

într-

βιβλίω

un sul de carte

εις τον

pentru a rămâne în

αιώνα

veac;

-

19:24

εν

cu

γραφείω

condei

σιδηρώ

de fier

και

și

μολίβδω

plumb,

η

sau

εν

pe

πέτραις

stâncă

εγγλυφήναι

să fie gravate.

v25

-

19:25

οίδα γαρ

Căci știu

ότι

că

αένναος

veșnic

εστιν

este

ο

εκλύειν

Izbăvitorul

με

meu,

μέλλων

Care urmează să fie

επί

pe

γης

pământ,

-

19:26

αναστήσαι

ca să învieze ro

το

δέρμα

pielea

μου

mea

το

cea

αναντλούν

epuizată

ταύτα

de întâmplările acestea.

παρά γαρ

Căci prin

κυρίου

Domnul

ταύτά

acestea

μοι

asupra mea

συνετελέσθη

au fost împreună săvârșite,

-

19:27

α

de care

εγώ

eu

εμαυτώ

însumi

συνεπίσταμαι

sunt conștient,

α

pe care

οφθαλμός

ochiul

μου

meu

εώρακε

le-a văzut,

και

și

ουκ

nu

άλλος

altul;

πάντα δε

ci toate

μοι

mi-

συντετέλεσται

au fost împreună săvârșite

εν

în

κόλπω

sân.

-

19:28

ει δε και

Dar dacă

ερείτε

veți spune,

τι

Ce anume

ερούμεν

vom spune

εναντίον

înaintea

αυτού

Lui?

και

și

ρίζαν

rădăcina

λόγου

chestiunii ro

ευρήσομεν

o vom găsi

εν

la

αυτώ

El?

-

19:29

ευλαβήθητε και

Și cu pioșenie temeți-vă

υμείς

voi înșivă

από

de

επικαλύμματος

un acoperământ ipocrit.

θυμός γαρ

Căci urgie

επί

peste

ανόμους

cei nelegiuiți

επελεύσεται

va veni,

και

și

τότε

atunci

γνώσονται

vor cunoaște

που

din ce anume

εστιν

este

αυτών

al lor

η

ύλη

combustibil.