- X
Capitolul 24
24:1
και
Și
Αβραάμ
Avraam
ην
era
πρεσβύτερος
bătrân,
προβεβηκώς
înaintat
ημερών
în zile,
και
și
κύριος
Domnul
ηυλόγησε
îl binecuvântase
τον
pe
Αβραάμ
Avraam
κατά
în
πάντα
toate lucrurile.
24:2
και
Și
είπεν Αβραάμ
Avraam a zis
τω
παιδί
servitorul
αυτού
lui,
τω
cel
πρεσβυτέρω
mai bătrân
της
din
οικίας
casa
αυτού
lui,
τω
cel care
άρχοντι
conducea
πάντων
toate
των
lucrurile
αυτού
lui,
θες
Puneți
την
χείρά
mâna
σου
ta
υπό
sub
τον
coapsa
μηρόν
μου
mea.
24:3
και
Și
εξορκιώ σε
te jur
κύριον
prin Domnul
τον
θεόν
Dumnezeul
του
ουρανού
cerului,
και
și
τον
θεόν
Dumnezeul
της
γης
pământului,
ίνα
μη
nu
λάβης
vei lua
γυναίκα
soție
τω
υιώ
fiului
μου
meu
Ισαάκ
Isaac
από
din
των
θυγατέρων
fiicele
των
Χαναναίων
canaaniților
μεθ΄
cu
ων
care
εγώ
eu
οίκω
trăiesc,
εν
în mijlocul
αυτοίς
lor.
24:4
αλλ΄ η
Ci numai
εις
în
την
γην
țara
μου
mea,
ου
în care
εγενόμην
am ajuns
πορεύση
vei merge,
και
și
εις
în
την
φυλήν
seminția
μου
mea;
και
și
λήψη
vei lua
γυναίκα
o soție
τω
υιώ
fiului
μου
meu
Ισαάκ
Isaac
εκείθεν
de acolo.
24:5
είπε δε
Și a zis
προς
către
αυτόν
el
ο
παις
slujitorul,
μήποτε
Dacă
ου
nu
βούληται
va dori
η
γυνή
femeia
πορευθήναι
să meargă
μετ΄
cu
εμού
mine
οπίσω
înapoi
εις
în
την
γην
țara
ταύτην
aceasta,
αποστρέψω
îl voi întoarce
τον
pe
υιόν
fiul
σου
tău
εις
în
την
γην
țara
όθεν
de unde
εξήλθες
ai ieșit
εκείθεν
de acolo?
24:6
είπε δε
Și a zis
προς
către
αυτόν
el
Αβραάμ
Avraam,
πρόσεχε σεαυτώ
Fii atent ce faci,
μη
ca cumva
αποστρέψης
-l întorci
τον
pe
υιόν
fiul
μου
meu
εκεί
acolo.
24:7
κύριος
Domnul
ο
θεός
Dumnezeul
του
ουρανού
cerului,
και
și
ο
θεός
Dumnezeul
της
γης
pământului,
ος
Care
έλαβέ με
m-a luat
εκ
din
του
οίκου
casa
του
πατρός
tatălui
μου
meu,
και
și
εκ
din
της
γης
țara
ης
în care
εγεννήθην
am venit la existență,
ος
Care
ελάλησέ μοι
mi-a vorbit,
και
și
ος
Care
ώμοσέ μοι
mi-a jurat,
λέγων
spunând,
σοι
Ție îți
δώσω
voi da
την
γην
pământul
ταύτην
acesta
και
și
τω
σπέρματί
seminției
σου
tale --
αυτός
El
αποστελεί
va trimite
τον
pe
άγγελον
Îngerul
αυτού
Lui
έμπροσθέν
înaintea
σου
ta,
και
și
λήψη
vei lua
γυναίκα
o soție
τω
pentru
υιώ
fiul
μου
meu
εκείθεν
de acolo.
24:8
εάν δε
Iar dacă
μη
nu
θέλη
va dori
η
γυνή
femeia
πορευθήναι
să vină
μετά
cu
σου
tine
εις
în
την
γην
țara
ταύτην
aceasta,
καθαρός έση
vei fi dezlegat
από
de
του
όρκου
jurământul
τούτου
acesta;
μόνον
numai
τον
pe
υιόν
fiul
μου
meu
μη
să nu-l
αποστρέψης
întorci
εκεί
acolo.
24:9
και
Și
έθηκεν
și-a pus
ο
παις
servitorul
την
χείρα
mâna
αυτού
lui
υπό
sub
τον
μηρόν
coapsa
Αβραάμ
lui Avraam
του
κυρίου
domnul
αυτού
lui,
και
și
ώμοσεν αυτώ
i-a jurat
περί
cu privire la
του
ρήματος
lucrul
τούτου
acesta.
24:10
και
Și
έλαβεν
a luat
ο
παις
servitorul
δέκα
zece
καμήλους
cămile,
από
din
των
καμήλων
cămilele
του
κυρίου
domnului
αυτού
lui,
και
și
από
din
πάντων
toate
των
lucrurile
αγαθών
bune
του
ale
κυρίου
domnului
αυτού
lui,
μεθ΄
a luat cu
εαυτού
el;
και
și
αναστάς
ridicându-se,
επορεύθη
s-a dus
εις
în
την
Μεσοποταμίαν
Mesopotamia,
εις
în
την
πόλιν
cetatea
Ναχώρ
lui Nahor.
24:11
και
Și
εκοίμισε
a făcut să îngenuncheze
τας
καμήλους
cămilele
έξω
în afara
της
πόλεως
cetății,
παρά
lângă
το
φρέαρ
fântâna
του
de
ύδατος
apă,
το
spre
προς
οψέ
seară,
ηνίκα
când
εκπορεύονται
ies
αι
femeile care (ro-18)
υδρευόμεναι
scot apă.
ro-18: lit: cele
24:12
και
Și
είπε
a zis,
κύριε
Doamne
ο
θεός
Dumnezeul
του
κυρίου
domnului
μου
meu
Αβραάμ
Avraam,
ευόδωσον
Fă să fie prosperă calea
εναντίον
înaintea
εμού
mea
σήμερον
astăzi,
και
și
ποίησον
έλεος
milă
μετά
pentru
του
κυρίου
domnul
μου
meu
Αβραάμ
Avraam.
24:13
ιδού
Iată,
εγώ
eu
έστηκα
stau
επί
lângă
την
πηγήν
fântâna
του
de
ύδατος
apă,
αι
și
δε
θυγατέρες
fiicele
των
ανθρώπων
oamenilor
οικούντων
locuind
την
în
πόλιν
cetate
εκπορεύονται
ies
αντλήσαι
să scoată
ύδωρ
apă.
24:14
και
Și
έσται
să fie
η
παρθένος
fecioara
η αν
căreia
εγώ
eu îi
είπω
voi zice
επίκλινον
Pleacă-ți
την
υδρίαν
ulciorul
σου
tău,
ίνα
ca
πίω
să beau!
και
Și ea
είπη μοι
îmi va zice,
πίε
Bea
συ
tu,
και
și
τας
pe
καμήλους
cămilele
σου
tale,
ποτιώ
le voi adăpa
έως αν
până când
παύσωνται
vor înceta
πίνουσαι
să bea --
ταύτην
aceea
ητοίμασας
să fie cea pregătită
τω
de Tine
παιδί
slujitorului
σου
Tău
τω
Ισαάκ
Isaac,
και
și
εν
prin
τούτω
aceasta
γνώσομαι
voi cunoaște
ότι
εποίησας
ai făcut
έλεος
milă
μετά
pentru
του
κυρίου
domnul
μου
meu
Αβραάμ
Avraam.
24:15
και
Și
εγένετο
s-a întâmplat că
προ
înainte
του
συντελέσαι αυτόν
să-și sfârșească el
λαλούντα
vorbirea,
εν
în
τη
διανοία
mintea
αυτού
lui,
και
ιδού
iată,
Ρεβέκκα
Rebeca
εξεπορεύετο
a ieșit
η
(cea
τεχθείσα
născută
Βαθουήλ
lui Betuel,
υιώ
fiul
Μελχάς
Milcăi,
της
γυναικός
soția
Ναχώρ
lui Nahor,
αδελφού δε
și fratele
Αβραάμ
lui Avraam),
έχουσα
având
την
υδρίαν
ulciorul
επί
pe
των
ώμων
umerii
αυτής
ei.
24:16
η
δε
Și
παρθένος
fecioara
ην
era
καλή
frumoasă
τη
la
όψει
înfățișare,
σφόδρα
peste măsură.
παρθένος ην
Ea era fecioară,
ανήρ ουκ
niciun bărbat nu
έγνω αυτήν
o cunoscuse.
καταβάσα δε
Și coborând
επί
la
την
πηγήν
fântână,
έπλησε
și-a umplut
την
υδρίαν
ulciorul
αυτής
ei,
και
și
ανέβη
s-a ridicat.
24:17
επέδραμε δε
Și a alergat
ο
παις
servitorul
εις
ca
συνάντησιν αυτή
s-o întâmpine,
και
și
είπε
i-a zis,
πότισόν με
Dă-mi să beau
μικρόν
puțină
ύδωρ
apă
εκ
din
της
υδρίας
ulciorul
σου
tău.
24:18
η
δε
Și
είπε
ea a zis,
πίε
Bea,
κύριε
doamne!
και
Și
έσπευσε
s-a grăbit
και
și
καθείλε
a plecat
την
υδρίαν
ulciorul
επί
pe
τον
βραχίονα
brațul
αυτής
ei,
και
și
επότισεν αυτόν
i-a dat să bea
έως
până când
επαύσατο
s-a oprit
πίνων
din băut.
24:19
και
Și
είπε
a zis,
και
Și
ταις
pentru
καμηλοίς
cămilele
σου
tale
υδρεύσομαι
voi scoate apă,
έως
până
αν
când
πάσαι
toate
πίωσι
vor fi băut.
24:20
και
Și
έσπευσε
s-a grăbit
και
și
εξεκένωσε
și-a golit
την
υδρίαν
ulciorul
εις
în
το
ποτιστήριον
jgheab,
και
și
έδραμεν
a alergat
έτι
din nou
επί
la
το
φρέαρ
fântână
αντλήσαι
să scoată
ύδωρ
apă.
και
Și
υδρεύσατο
a scos apă
πάσαις
pentru toate
ταις
καμήλοις
cămilele.
24:21
ο
δε
Și
άνθρωπος
omul
κατεμάνθανεν
a observat-
αυτήν
o,
και
și
παρεσιώπα
a rămas tăcut
του
pentru
γνώναι
a cunoaște
ει
dacă
ευόδωσε
l-a făcut să prospere
κύριος
Domnul
την
pe
οδόν
calea
αυτού
lui
η
sau
ου
nu.
24:22
εγένετο δε
Și a fost
ηνίκα
atunci când
επαύσαντο
s-au oprit
πάσαι
toate
αι
κάμηλοι
cămilele
πίνουσαι
din băut,
έλαβεν
a luat
ο
άνθρωπος
omul
ενώτια
cerceii
χρυσά
de aur
ανά
valorând aproape
δραχμήν
o drahmă
ολκής
pe cântar,
και
și a pus
δύο
două
ψελλία
brățări
επί
pe
τας
χείρας
mâinile
αυτής
ei,
δέκα
fiind de zece
χρυσών
piese de aur
ολκή
pe cântar greutatea
αυτών
lor.
24:23
και
Și
επηρώτησεν
a întrebat-
αυτήν
o,
και
și
είπε
a zis,
θυγάτηρ
Fiica
τίνος
cui
ει
ești tu?
ανάγγειλόν
Spune-
μοι
mi
ει
dacă
έστι
este
παρά
la
τω
πατρί
tatăl
σου
tău
τόπος
un loc
ημίν
pentru noi
του
de
καταλύσαι
odihnă.
24:24
η
δε
Și
είπεν αυτώ
ea i-a zis,
θυγάτηρ
Fiica
Βαθουήλ
lui Betuel
ειμί
sunt,
του
al
Μελχάς
Milcăi,
ον
pe care l-
έτεκε
a născut ea
τω
lui
Ναχώρ
Nahor.
24:25
και
Și
είπεν αυτώ
i-a zis,
και
Și
άχυρα
paie
και
și
χορτάσματα
nutreț sunt
πολλά
din belșug
παρ΄
la
ημίν
noi,
και
și
τόπος
loc
του
de
καταλύσαι
odihnă.
24:26
και
Și
ευδοκήσας [gr-2]
bine primind (ro-2)
ο
άνθρωπος
omul,
προσεκύνησε
se închină
τω
κυρίω
Domnului,
και
și
είπεν
a zise,
gr-2: ευδοκήσας: 50 oc, Mat 3:17, 1Te 3:1:
ro-2: găsind mult bine:
24:27
ευλογητός
Binecuvântat să fie
κύριος
Domnul
ο
θεός
Dumnezeul
του
κυρίου
domnului
μου
meu
Αβραάμ
Avraam,
ος
Care
ουκ
nu
εγκατέλιπε
a neglijat
την
δικαιοσύνη
dreptatea
και
și
την
αλήθειαν
adevărul
από
față de
του
κυρίου
domnul
μου
meu.
εμέ τε
Și și mie, mi-a
ευόδωσε κύριος
făcut Domnul prosperă calea,
εις
spre
οίκον
casa
του
αδελφού
fratelui
του
κυρίου
domnului
μου
meu.
24:28
και
Și
δραμούσα
alergând,
η
παις
tânăra fată
ανήγγειλεν
a dus vestea
εις
în
τον
οίκον
casa
της
μητρός
mamei
αυτής
ei
κατά
despre
τα
ρήματα
lucrurile
ταύτα
acestea.
24:29
τη
δε
Și
Ρεβέκκα
Rebeca
αδελφός ην
avea un frate
ω
al cărui
όνομα
nume
Λάβαν
era Laban.
και
Și
έδραμε
a alergat
Λάβαν
Laban
προς
către
τον
άνθρωπον
om,
έξω
afară,
επί
la
την
πηγήν
fântână.
24:30
και
Și
εγένετο
aceasta a fost
ηνίκα
când
είδε
a văzut
τα
ενώτια
cerceii
και
și
τα
ψέλλια
brățările
επί
pe
τας
χείρας
mâinile
της
αδελφής
surorii
αυτού
lui,
και
și
ότε
când
ήκουσε
a auzit
τα
ρήματα
spusele
Ρεβέκκας
Rebecăi,
της
αδελφής
sora
αυτού
lui,
λεγούσης
spunând,
ούτω
Astfel
λελάληκέ μοι
mi-a vorbit
ο
άνθρωπος
omul acesta,
και
ήλθε
a venit
προς
la
τον
άνθρωπον
omul
εστηκότος αυτού
care stătea singur
επί
lângă
των
καμήλων
cămile
επί
la
της
πηγής
fântână.
24:31
και
Și
είπεν αυτώ
i-a zis,
δεύρο
Vino,
είσελθε
intră,
ευλογητός
binecuvântatul
κυρίου
Domnului!
ινατί
Pentru ce
έστηκας
stai
έξω
afară?
εγώ δε
Fiindcă eu
ητοίμασα
am pregătit
την
οικίαν
casa,
και
și
τόπον
un loc
ταις
pentru
καμήλοις
cămile.
24:32
εισήλθε δε
Și a intrat
ο
άνθρωπος
omul
εις
în
την
οικίαν
casă,
και
și
απέσαξε
a descărcat
τας
καμήλους
cămilele,
και
și
έδωκεν
a dat
άχυρα
paie
και
și
χορτάσματα
nutreț
ταις
καμήλοις
cămilelor,
και
și
ύδωρ
apă
τοις
pentru spălatul
ποσίν
picioarelor
αυτού
lui,
και
și
τοις
pentru
ποσί
picioarele
των
ανδρών
oamenilor
των
care erau
μετ΄
cu
αυτού
el.
24:33
και
Și
παρέθηκεν αυτοίς
le-a pus înainte
άρτους
pâini
φαγείν
să mănânce.
και
Și
είπεν
el a zis,
ου μη
Nimic nu
φάγω
voi mânca
έως
până când
του
nu
λαλήσαι με
îmi voi spune
τα
toate
ρήματά
cuvintele
μου
mele.
και
Și
είπε
i-a zis,
λάλησον
Vorbește!
24:34
και
Și
είπε
a zis,
παις
Servitor
Αβραάμ
al lui Avraam
εγώ ειμί
sunt eu.
24:35
κύριος δε
Și Domnul
ηυλόγησε
a binecuvântat
τον
pe
κυρίον
domnul
μου
meu
σφόδρα
peste măsură,
και
și
υψώθη
l-a înălțat,
και
și
έδωκεν αυτώ
i-a dat
πρόβατα
oi,
και
și
μόσχους
viței,
και
și
αργύριον
argint,
και
și
χρυσίον
aur,
και
și
παίδας
servitori
και
și
παιδίσκας
servitoare,
καμήλους
cămile,
και
și
όνους
măgari.
24:36
Sara, nevasta stăpânului meu, a născut, la bătrânețe, un fiu stăpânului meu; și lui i-a dat el tot ce are.
24:37
Stăpânul meu m-a pus să jur și a zis: „Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele canaaniților, în țara cărora locuiesc;
24:38
ci să te duci în casa tatălui meu și la rudele mele, ca de-acolo să iei nevastă fiului meu.”
24:39
Eu am zis stăpânului meu: „Poate că femeia n-are să vrea să mă urmeze.”
24:40
Și el mi-a răspuns: „Domnul, înaintea căruia umblu, va trimite pe Îngerul Său cu tine și-ți va da izbândă în călătorie, și vei lua fiului meu o nevastă din rudele și din casa tatălui meu.
24:41
Vei fi dezlegat de jurământul pe care mi-l faci, dacă te vei duce la rudele mele; și dacă nu ți-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul pe care mi-l faci.”
24:42
Eu am ajuns, azi, la izvor și am zis: „Doamne Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, dacă binevoiești să-mi dai izbândă în călătoria pe care o fac,
24:43
iată, eu stau la izvorul de apă, și fata care va ieși să scoată apă și căreia îi voi zice: „Dă-mi, te rog, să beau puțină apă din vadra ta”
24:44
și care îmi va răspunde: „Bea tu însuți și voi da de băut și cămilelor tale”, fata aceea să fie nevasta pe care a rânduit-o Domnul pentru fiul stăpânului meu!”
24:45
Înainte de a sfârși de vorbit în inima mea, iată că a ieșit Rebeca, cu vadra pe umăr, s-a coborât la izvor și a scos apă. Eu i-am zis: „Dă-mi să beau, te rog!”
24:46
Ea s-a grăbit, și-a plecat vadra deasupra umărului și a zis: „Bea și voi da de băut și cămilelor tale.” Am băut și a dat de băut și cămilelor mele.
24:47
και
Și
ηρώτησα
am întrebat-
αυτήν
o,
και
și
είπα
am zise,
θυγάτηρ
Fiica
τίνος
cui
ει
ești?
η δε
Și ea
έφη
a spus,
θυγάτηρ
Fiica
Βαθουήλ
lui Betuel
ειμί
sunt,
υιόυ
fiul
Ναχωρ
lui Nahor,
ον
pe care i
έτεκεν αυτώ
l-a născut
Μελχα
Milca.
και
Și
περιέθηκα
am împodobit-
αυτή
o
τα
cu
ενώτια
cerceii,
και
și
τα
cu
ψελλία
brățările
περί
la
τας
χείρας
mâinile-
αυτής
i.
24:48
Apoi am plecat capul, m-am aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului și am binecuvântat pe Domnul Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, că m-a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui stăpânului meu pentru fiul lui.
24:49
Acum, dacă voiți să arătați bunăvoință și credincioșie față de stăpânul meu, spuneți-mi; dacă nu, spuneți-mi iarăși, ca să mă îndrept la dreapta sau la stânga.”
24:50
Laban și Betuel, drept răspuns, au zis: „De la Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ți mai putem spune nici rău, nici bine.
24:51
Iată, Rebeca este înaintea ta; ia-o și du-te, ca să fie nevasta fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul.”
24:52
Când a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s-a aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului.
24:53
Și robul a scos scule de argint, scule de aur și îmbrăcăminte, pe care le-a dat Rebecăi; a dat, de asemenea, daruri bogate fratelui său și mamei sale.
24:54
După aceea, au mâncat și au băut, el și oamenii care erau împreună cu el și s-au culcat. Dimineața când s-au sculat, robul a zis: „Lăsați-mă să mă întorc la stăpânul meu.”
24:55
Fratele și mama fetei au zis: „Fata să mai rămână câtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.”
24:56
El le-a răspuns: „Nu mă opriți, fiindcă Domnul mi-a dat izbândă în călătoria mea; lăsați-mă să plec și să mă duc la stăpânul meu.”
24:57
Atunci ei au răspuns: „Să chemăm pe fată și s-o întrebăm.”
24:58
Au chemat, dar, pe Rebeca și i-au zis: „Vrei să te duci cu omul acesta?” „Da, vreau”, a răspuns ea.
24:59
Și au lăsat pe sora lor, Rebeca, să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam și cu oamenii lui.
24:60
Au binecuvântat pe Rebeca și i-au zis: „O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii, și sămânța ta să stăpânească cetățile vrăjmașilor săi!”
24:61
αναστάσα δε
Și ridicându-se,
Ρεβέκκα
Rebeca
και
și
αι
άβραι αυτής
tinerele ei slujitoare de încredere,
επέβησαν
s-au urcat
επί
pe
τας
καμήλους
cămile,
και
și
επορεύθησαν
au purces
μετά
cu
του
ανθρώπου
omul acela.
και
Și
αναλαβών
luând-o
ο
παις
slujitorul
την
pe
Ρεβέκκαν
Rebeca,
απήλθεν
a plecat.
24:62
Ισαάκ
Isaac
δε
însă,
διεπορεύετο
trecuse călătorind
διά
prin
της
ερήμου
pustie
κατά
pe la
το
φρέαρ
Fântâna
της
οράσεως
Viziunii.
αυτός
El
δε
însă,
κατώκει
locuia
εν
în
τη
γη
pământul (ro-17)
τη
προς
dinspre
λίβα
băltăreț. (ro-20)
ro-17: țara, regiunea
ro-20: DEX: miazăzi, sud
24:63
και
Și
εξήλθεν
ieși
Ισαάκ
Isaac
αδολεσχήσαι
să mediteze
εις
în
τω
πεδίω
câmp
προς
spre
δείλην
seară.
και
Și
αναβλέψας
ridicându-și
τοις
οφθαλμοίς
ochii
αυτού
lui,
είδε
văzu
καμήλους
cămile
ερχομένας
venind.
24:64
και
Și
αναβλέψασα
ridicându-și
Ρεβέκκα
Rebeca
τοις
ochii
οφθαλμοίς
ei,
είδε
văzu
τον
pe
Ισαάκ
Isaac,
και
și
κατεπήδησεν
sări jos
από
de pe
της
καμήλου
cămilă.
24:65
Și a zis robului: „Cine este omul acesta care vine înaintea noastră pe câmp?” Robul a răspuns: „Este stăpânul meu!” Atunci ea și-a luat marama și s-a acoperit.
24:66
Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.
24:67
Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, și el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale.