Noi suntem martorii Lui
Versetul zilei — Matei 17:5
📖 Și porțiunea Scripturii pe care o citea era aceasta:
Pe când vorbea el încă, iată că i-a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Și din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultați!”
— Matei 17:5 (DC)
Citește capitolul complet →🎵 Cântați Domnului!
✝️ Domnul este aproape
Și-a ridicat mâinile și... Pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și a fost înălțat la cer.
Și-Mi veți fi martori… până la marginile pământului.
Luca 24:50–51; Faptele Apostolilor 1:8
Noi suntem martorii Lui
Dumnezeu nu cunoaște ceva mai frumos decât Persoana lui Hristos: El dorește ca noi să privim fără încetare spre El, în a Cărui frumusețe desăvârșită, Își găsește toată plăcerea inima Tatălui.
Faptul că Dumnezeu a revelat Acest Chip și a lăsat toată lumina lui să strălucească în inimile noastre este într-adevăr o binecuvântare; dar tocmai din acestă realitate decurge o responsabilitate dublă. Trebuie să umblăm ca purtători de lumină.
Acest Hristos cu fața descoperită este un Hristos a cărui lumină strălucește pentru a răspândi lumina din mijlocul și prin poporul Său. Toată lumina pe care ei trebuie să o răspândească se află în Domnul Isus Însuși. Dacă noi am considera această responsabilitatea ca fiind legată doar de noi înșine, ne-am tângui și am fi nefericiți.
Ori de câte ori contemplăm această responsabilitate, simțim nevoia acelei dulceții pe care o găsim în gândul că am fost lăsați aici jos, ca să fim martori ai Domnul.
De îndată ce va veni, Mântuitorul va umple întregul pământ cu slavă; iar noi trebuie să fim în așteptarea acestui moment. Astăzi noi suntem oile turmei de tăiat (Romani 8:36), care trec pe pământ, lăsând lumina să strălucească.
Când va veni, El va dărui gloria supremă. Ce dulce este gândul de a înțelege și a ști că suntem folosiți de Domnul aici jos pentru a răspândi lumina – slujind scopului Său; căci Domnul nostru are o lumină pe pământ arăta timp cât nu este prezent. Când El va veni, nu vor fi doar bucuriile Împărăției Sale, ci vom avea gândul că am slujit în locul Său în pustie, lăsând lumina – lumina Lui – să strălucească. Și când Domnul ne-a pus aici jos, cât de bine știa, El Însuși, ce înseamnă să fii un vas de lut! Cu cât un popor este mai firav și mai fără putere, cu atât mai mult are conștiința puterii Domnului lui.
În curând vom fi acolo sus, împreună cu Domnul Hristos. Dumnezeu nu a vrut ca noi să fim fericiți fără El; ci Dumnezeu dorește ca noi să fim, mai întâi, martorii Lui aici jos, să răspândim cât mai multă lumină putem.
după G. V. Wigram
🕊️ Gând
Ce este un om fără Isus?
Sau, ce rămâne dintr-un om fără Isus?