Psalmi 102

-

102:1

προσευχή

(O rugăciune

τω

a

πτωχώ

sărmanului

όταν

atunci când

ακηδιάση

e descurajat,

και

și

εναντίον

înaintea

κυρίου

Domnului

εκχέη

își varsă

την

δέησιν

implorarea

αυτού

lui)

κύριε

Doamne,

εισάκουσον

ascultă

της

προσευχής

rugăciunea

μου

mea,

και

și

η

κραυγή

strigătul

μου

meu

προς

până la

σε

Tine

ελθέτω

să ajungă!

-

102:2

μη

Nu-

αποστρέψης

Ți întoarce

το

πρόσωπόν

Fața

σου

Ta

απ΄

de la

εμού

mine,

εν

în

η αν ημέρα

orice zi în care

θλίβομαι

sufăr necaz!

κλίνον

Pleacă-Ți

προς

către

με

mine

το

ους

urechea

σου

Ta;

εν

în

η αν ημέρα

orice zi în care

επικαλέσωμαί σε

Te voi chema.

ταχύ

Degrabă

επάκουσόν

ascultă-

μου

mă!

-

102:3

ότι

Căci

εξέλιπον

au dispărut

ωσεί

ca

καπνός

fumul

αι

ημέραι

zilele

μου

mele,

και

și

τα

οστά

oasele

μου

mele

ωσεί

precum

φρύγιον

un vreasc

συνεφρύγησαν

sunt împreună cuprinse de foc.

-

102:4

επλήγην

E bătută

ωσεί

precum

χόρτος

iarba

και

și

εξηράνθη

s-a uscat

η

καρδία

inima

μου

mea,

ότι

fiindcă

επελαθόμην

am uitat

του

φαγείν

să mănânc

τον

άρτον

pâinea

μου

mea.

-

102:5

από

De

φωνής

glasul

του

στεναγμού

suspinului

μου

meu

εκολλήθη

s-au lipit

το

οστούν

oasele

μου

mele

τη

de

σαρκί

carnea

μου

mea.

-

102:6

ωμοιώθην

Am ajuns ca

πελεκάνι

un pelican

ερημικώ

singuratic;

εγενήθην

am devenit

ωσεί

ca

νυκτικόραξ

o bufniță ro

εν

într-

οικοπέδω rog

o ruină. ro

-

102:7

ηγρύπνησα

Fără somn am fost ro

και

și

εγενόμην

am devenit

ωσεί

ca și cum aș fi fost

στρουθίον

o păsărică

μονάζον

trăind singură

επί

pe

δώματος

un acoperiș.

-

102:8

όλην

Toată

την

ημέραν

ziua

ωνείδιζόν με

m-au ocărât

οι

εχθροί

vrăjmașii

μου

mei,

και

și

οι

cei ce

επαινούντές με

mă lăudau,

κατ΄

împotriva

εμού

mea

ώμνυον

jură acum.

-

102:9

ότι

Fiindcă

σποδόν

cenușă

ωσεί

ca

άρτον

pâine

έφαγον

am mâncat,

και

și

το

πόμα

băutura

μου

mea

μετά

cu

κλαυθμού

lacrimi

εκίρνων

e amestecată;

-

102:10

από

din

προσώπου

fața

της

οργής

urgiei

σου

Tale,

και

și

του

a

θυμού

mâniei

σου

Tale;

ότι

căci

επάρας

ridicându-mă,

κατέρραξάς με

jos m-ai zdrobit.

-

102:11

αι

ημέραι

Zilele

μου

mele

ωσεί

ca

σκιά

o umbră

εκλίθησαν

au declinat,

καγώ

iar eu

ωσεί

ca

χόρτος

iarba

εξηράνθην

m-am uscat.

-

102:12

συ δε

Dar Tu,

κύριε

Doamne,

εις

în

τον

αιώνα

veac

μένεις

dăinuești,

και

și

το

μνημόσυνόν

amintirea

σου

Ta

εις

din

γενεάν

generație

και

în

γενεάν

generație.

-

102:13

συ

Tu

αναστάς

sculându-Te! --

οικτειρήσεις

Te vei îndura

την

de

Σιών

cetatea Sionului,

ότι

căci

καιρός

e vremea

του

οικτειρήσαι

îndurării

αυτήν

ei,

ότι

căci

ήκει

vine

καιρός

vremea.

-

102:14

ότι

Căci

ευδόκησαν

și-au găsit plăcerea

οι

δούλοί

robi

σου

Tăi

τους

în

λίθους

pietrele

αυτής

ei,

και

și

τον

de

χουν

țărâna

αυτής

ei

οικτειρήσουσι

se vor îndura!

-

102:15

και

Și

φοβηθήσονται

se vor teme

τα

έθνη

neamurile

το

de

όνομα

Numele

κυρίου

Domnului,

και

și

πάντες

toți

οι

βασιλείς

împărații

της

γης

pământului

την

de

δόξαν

slava

σου

Ta.

-

102:16

ότι

Căci

οικοδομήσει κύριος

Domnul va zidi

την

Σιών

Sionul,

και

și

οφθήσεται

Se va arăta

εν

în

τη

δόξη

slava

αυτού

Lui.

-

102:17

επέβλεψεν

El a privit

επί

asupra

την

προσευχήν

rugăciunii

των

celor

ταπεινών

smeriți,

και

și

ουκ

nu

εξουδένωσε

a disprețuit

την

δέησιν

implorarea

αυτών

lor.

-

102:18

γραφήτω

Să se scrie

αύτη

aceasta

εις

pentru

γενεάν

generația

ετέραν

cealaltă,

και

și

λαός

poporul

ο

cel

κτιζόμενος

creat

αινέσει

va lăuda

τον

pe

κύριον

Domnul.

-

102:19

ότι

Căci

εξέκυψεν

El a privit

εξ

din

ύψους

înălțimea

αγίου αυτού

locului Lui sfânt.

κύριος

Domnul

εξ

din

ουρανού

cer

επί

pe

την

γην

pământ

επέβλεψε

S-a uitat,

-

102:20

του

ca

ακούσαι

să audă

του

στεναγμού

suspinul

των

celor

πεπεδημένων

încătușați,

του

ca

λύσαι

să dezlege

τους

pe

υιούς

fiii

των

celor ce

τεθανατωμένων

sunt omorâți,

-

102:21

του

pentru

αναγγείλαι

a vesti

εν

în

Σιών

Sion

το

όνομα

Numele

κυρίου

Domnului,

και

și

την

αίνεσιν

lauda

αυτού

Lui

εν

în

Ιερουσαλήμ

Ierusalim.

-

102:22

εν

Când

τω

επισυναχθήναι

se vor strânge

λαούς

popoarele

επιτοαυτό

laolaltă,

και

și

βασιλείς

împărații

του

pentru

δουλεύειν

a servi ca robi

τω

κυρίω

Domnului.

-

102:23

απεκρίθη αυτώ

Răspuns I-a fost dat

εν

pe

οδώ

calea

ισχύος

tăriei

αυτού

Lui;

την

ολιγότητα

puținul

των

ημερών

zilelor

μου

mele

ανάγγειλόν μοι

El mi l-a vestit.

-

102:24

μη

Nu

αναγάγης με

mă lua

εν

la

ημίσει

jumătatea

ημερών

zilelor

μου

mele;

εν

în

γενεά

generația

γενεών

generațiilor

τα

sunt

έτη

anii

σου

Tăi.

-

102:25

κατ΄

Din

αρχάς

începuturi,

συ

Tu

κύριε

Doamne,

την

γην

pământul l-

εθεμελίωσας

ai întemeiat,

και

și

έργα

lucrările

των

χειρών

mâinilor

σου

Tale

εισίν

sunt

οι

ουρανοί

cerurile.

-

102:26

αυτοί

Ele

απολούνται

vor pieri,

συ

Tu

δε

însă

διαμένεις

rămâi;

και

și

πάντες

toate

ως

ca

ιμάτιον

o haină

παλαιωθήσονται

se vor învechi;

και

și

ωσεί

ca pe

περιβόλαιον

un veșmânt

ελίξεις αυτούς

le vei înfășura,

και

și

αλλαγήσονται

vor fi schimbate;

-

102:27

συ

Tu

δε

însă

ο

αυτός

Același

ει

ești,

και

și

τα

έτη

anii

σου

Tăi

ουκ

nu

εκλείψουσιν

se vor sfârși.

-

102:28

οι

υιοί

Fiii

των

δούλων

robilor

σου

Tăi,

κατασκηνώσουσι

își vor întinde cortul, ro

και

și

το

σπέρμα

sămânța

αυτών

lor

εις

în

τον

αιώνα

veac

κατευθυνθήσεται

va cârmui. ro