Marcu 12

Parabola viticultorilor

-

12:1

και

Și

ήρξατο

a început

αυτοίς

lor

εν

în

παραβολαίς

parabole

λέγειν

să le vorbească,

αμπελώνα

O vie

εφύτευσεν

a plantat

άνθρωπος

un om,

και

și

περιέθηκε

a împrejmuit-o cu

φραγμόν

o îngrăditură,

και

și

ώρυξεν

a săpat

υπολήνιον

un teasc,

και

și

ωκοδόμησε

a zidit

πύργον

un turn,

και

și

εξέδοτο αυτόν

a încredințat-o

γεωργοίς

agricultorilor,

και

și

απεδήμησεν

a plecat din țară.

-

12:2

και

Și

απέστειλε

a trimis

προς

la

τους

γεωργούς

agricultori,

τω

la

καιρώ

vreme, ro

δούλον

un rob,

ίνα

ca

παρά

de la

των

γεωργών

agricultori

λάβη

să primească

από

din

του

καρπού

roadele

του

αμπελώνος

viei.

-

12:3

οι

Ei

δε

însă

λαβόντες

luându-

αυτόν

l l-

έδειραν

au bătut,

και

și

απέστειλαν

l-au trimiseră înapoi

κενόν

fără nimic.

-

12:4

και

Și

πάλιν

din nou

απέστειλε

a trimis

προς

la

αυτούς

ei

άλλον

un alt

δούλον

rob;

κακείνον

și pe acela

λιθοβολήσαντες

lapidându-l,

εκεφαλαίωσαν

l-au rănit la cap,

και

și

απέστειλαν

l-au trimis înapoi

ητιμωμένον

dezonorat.

-

12:5

και

Și

πάλιν

din nou

άλλον

un altul

απέστειλεν

trimise;

κακείνον

și pe acela îl

απέκτειναν

omorâră,

και

și

πολλούς

pe mulți

άλλους

alții;

τους

pe unii

μεν

δέροντες

bătându-i,

τους δε

iar pe alții

αποκτείνοντες

omorându-i.

-

12:6

έτι ούν

Atunci, încă

ένα

un singur

υιόν

fiu

έχων

având,

αγαπητόν

preaiubitul

αυτού

lui,

απέστειλε

l-a trimis

και

și

αυτόν

pe el

προς

la

αυτούς

ei,

έσχατον

ultimul, ro

λέγων

spunând

ότι

că,

εντραπήσονται

Îl vor respecta ro

τον

pe

υιόν

fiul

μου

meu.

-

12:7

εκείνοι δε

Dar acei

οι

γεωργοί

agricultori

είπον

au zis

προς

între

εαυτούς

ei,

ότι

ούτός

Acesta

εστιν

este

ο

κληρονόμος

moștenitorul;

δεύτε

veniți,

αποκτείνωμεν αυτόν

să-l omorâm,

και

și

ημών

a noastră

έσται

va fi

η

κληρονομία

moștenirea.

-

12:8

και

Și

λαβόντες

luându-

αυτόν

l, l-

απέκτειναν

au omorît,

και

și

εξέβαλον

l-au aruncat

έξω

afară

του

din

αμπελώνος

vie.

-

12:9

τι ούν

Deci ce

ποιήσει

va face

ο

κύριος

domnul

του

αμπελώνος

viei?

ελεύσεται

Va veni

και

și

απολέσει

îi va pierde

τους

pe

γεωργούς

agricultori,

και

și

δώσει

va da

τον

αμπελώνα

via

άλλοις

altora.

-

12:10

ουδέ

Nici

την

γραφήν

Scriptura

ταύτην

aceasta

ανέγνωτε

n-ați citit-o,

λίθον

Piatra ro

ον

pe care

απεδοκίμασαν

au respins-o

οι

οικοδομούντες

zidarii,

ούτος

aceasta ro

εγενήθη

a ajuns

εις

în

κεφαλήν

capul

γωνίας

unghiului.

-

12:11

παρά

De la

κυρίου

Domnul

εγένετο

a avut loc

αύτη

aceasta, ro

και

și

έστι

este

θαυμαστή

minunată ro

εν

în

οφθαλμοίς

ochii

ημών

noștri.

-

12:12

και

Și

εζήτουν

căutau

αυτόν

să-L

κρατήσαι

prindă,

και

și

εφοβήθησαν

le era frică

τον

de

όχλον

mulțime;

έγνωσαν γαρ

căci înțeleseseră

ότι

că

προς

despre

αυτούς

ei

την

παραβολήν

parabola o

είπε

zisese.

και

Și

αφέντες

lăsându-

αυτόν

L

απήλθον

au plecat.

Tributul Cezarului

-

12:13

και

Și

αποστέλλουσι

au trimis

προς

la

αυτόν

El

τινας

pe unii

των

dintre

Φαρισαίων

farisei

και

și

των

dintre

Ηρωδιανών

irodiani,

ίνα

ca

αυτόν

să-L

αγρεύσωσι

prindă

λόγω

cu vorba.

-

12:14

οι δε

Și ei

ελθόντες

venind,

λέγουσιν αυτώ

Îi spun,

διδάσκαλε

Învățătorule,

οίδαμεν

știm

ότι

că

αληθής

adevărat

ει

ești,

και

și

ου

nu-

μέλει σοι

Ți pasă

περί

de

ουδενός

nimeni,

ου γαρ

căci nu

βλέπεις

privești

εις

la

πρόσωπον

fața

ανθρώπων

oamenilor,

αλλ΄

ci

επ΄

în

αληθείας

adevăr

την

οδόν

calea

του

lui

θεού

Dumnezeu

διδάσκεις

o înveți.

έξεστι

Se cuvine

κήνσον

bir

Καίσαρι

Cezarului

δούναι

să dăm,

η

sau

ου

nu?

-

12:15

δώμεν

Să dăm,

η

sau

μη

să nu

δώμεν

dăm?

ο

El

δε

însă,

ειδώς

văzându-

αυτών

le

την

υπόκρισιν

ipocrizia,

είπεν αυτοίς

le zise,

τι

De ce

με

Mă

πειράζετε

ispitiți?

φέρετέ

Aduceți-

μοι

Mi

δηνάριον

un dinar,

ίνα

ca

ίδω

să-l văd.

-

12:16

οι

δε

Și

ήνεγκαν

au adus.

και

Și

λέγει αυτοίς

El le spune,

τίνος

Ale cui

η

sunt

εικών

chipul

αύτη

acesta

και

și

η

επιγραφή

inscripția?

οι δε

Și ei

είπον αυτώ

I-au zis,

Καίσαρος

Ale Cezarului.

-

12:17

και

Și

αποκριθείς

răspunzând

ο

Ιησούς

Isus

είπεν αυτοίς

le zise,

απόδοτε

Restituiți

τα

cele

Καίσαρος

ale Cezarului,

Καίσαρι

Cezarului,

και

și

τα

cele

του

ale lui

θεού

Dumnezeu,

τω

lui

θεώ

Dumnezeu.

και

Și

εθαύμασαν

se mirau

επ΄

de

αυτώ

El.

Întrebarea saducheilor despre înviere

-

12:18

και

Și

έρχονται

au venit

Σαδδουκαίοι

niște saduchei

προς

la

αυτόν

El,

οίτινες

care

λέγουσιν

spun că

ανάστασιν

înviere

μη

nu

είναι

este;

και

și

επηρώτησαν αυτόν

Îl întrebau,

λέγοντες

spunând,

-

12:19

διδάσκαλε

Învățătorule,

Μωσής

Moise

έγραψεν ημίν

ne-a scris

ότι

că,

εάν

dacă

τινος

cuiva

αδελφός

fratele

αποθάνη

îi va muri,

και

și

καταλίπη

va lăsa

γυναίκα

soția,

και

și

τέκνα

copii

μη

nu

αφή

va lăsa,

ίνα

să

λάβη

o ia

ο

αδελφός

fratele

αυτού

lui

την

pe

γυναίκα

soția

αυτού

lui,

και

și

εξαναστήση

să ridice

σπέρμα

urmaș

τω

αδελφώ

fratelui

αυτού

lui.

-

12:20

επτά

Șapte

αδελφοί

frați

ήσαν

erau;

και

și

ο

cel

πρώτος

dintâi

έλαβε

a luat-o

γυναίκα

de soție,

και

și

αποθνήσκων

murind,

ουκ

nu

αφήκε

a lăsat

σπέρμα

urmaș;

-

12:21

και

și

ο

al

δεύτερος

doilea

έλαβεν

a luat-

αυτήν

o,

και

și

απέθανε

a murit,

και

și

ουδέ

nici

αυτός

el

αφήκε

n-a lăsat

σπέρμα

urmaș;

και

și

ο

al

τρίτος

treilea

ωσαύτως

la fel.

-

12:22

και

Și

έλαβον

au luat-

αυτήν

o

οι

cei

επτά

șapte,

και

și

ουκ

nu

αφήκαν

au lăsat

σπέρμα

urmaș.

εσχάτη

La urma

πάντων

tuturor

απέθανε

a murit

και

și

η

γυνή

femeia.

-

12:23

εν τη ουν

Atunci, la

αναστάσει

înviere,

όταν

când

αναστώσι

vor învia,

τίνος

a căruia

αυτών

din ei

έσται

îi va fi

γυνή

soție?

οι γαρ

căci cei

επτά

șapte

έσχον

au avut-

αυτήν

o

γυναίκα

de soție?

-

12:24

και

Și

αποκριθείς

răspunzând

ο

Ιησούς

Isus

είπεν αυτοίς

le zise,

ου

Nu

διά

pentru

τούτο

aceasta

πλανάσθε

vă rătăciți,

μη

ne

ειδότες

cunoscând

τας

γραφάς

Scripturile,

μηδέ

nici

την

δύναμιν

puterea

του

lui

θεού

Dumnezeu?

-

12:25

όταν γαρ

Căci, când

εκ

din

νεκρών

morți

αναστώσιν

vor învia,

ούτε

nici nu

γαμούσιν

se însoară,

ούτε

nici nu

γαμίσκονται

se mărită,

αλλ΄

ci

εισίν

sunt

ως

ca

άγγελοι

îngerii

οι

cei

εν

din

τοις

ουρανοίς

ceruri.

-

12:26

περί δε

Iar despre

των

cei

νεκρών

morți,

ότι

că

εγείρονται

înviază,

ουκ

nu

ανέγνωτε

ați citit

εν

în

τη

βίβλω

cartea

Μωσέως

lui Moise,

επί

despre

της

βάτου

rug,

ως

cum

είπεν αυτώ

i-a zis

ο

θεός

Dumnezeu,

λέγων

spunând,

εγώ

Eu

ο

sunt

θεός

Dumnezeul

Αβραάμ

lui Avraam,

και

și

ο

θεός

Dumnezeul

Ισαάκ

lui Isaac,

και

și

ο

θεός

Dumnezeul

Ιακώβ

lui Iacov?

-

12:27

ουκ έστιν

El nu este

ο

θεός

Dumnezeul

νεκρών

morților,

αλλά

ci

θεός

Dumnezeul

ζώντων

viilor.

υμείς

Voi

ούν

deci,

πολύ

mult

πλανάσθε

vă rătăciți.

Cea mai mare poruncă

-

12:28

και

Și

προσελθών

apropiindu-se

εις

unul

των

dintre

γραμματέων

cărturarii

ακούσας

care îi auzise

αυτών

dezbătând,

συζητούντων

ειδώς

văzând

ότι

că

καλώς

bine

αυτοίς απεκρίθη

le-a răspuns,

επηρώτησεν αυτόν

Îl întrebă,

ποία

Care

εστί

este

πρώτη

cea dintâi

πασών εντολή

poruncă dintre toate?

-

12:29

ο

δε

Și

Ιησούς

Isus

απεκρίθη αυτώ

îi răspunse,

ότι

πρώτη

Cea dintâi

πασών

dintre toate

των

εντολών

poruncile,

άκουε

Ascultă

Ισραήλ

Israele,

κύριος

Domnul

ο

θεός

Dumnezeul

ημών

nostru

κύριος εις

un singur Domn

εστί

este.

-

12:30

και

și,

αγαπήσεις

Să-L iubești

κύριον

pe Domnul

τον

θεόν

Dumnezeul

σου

tău

εξ

din

όλης

toată

της

καρδίας

inima

σου

ta,

και

și

εξ

din

όλης

tot

της

ψυχής

sufletul

σου

tău,

και

și

εξ

cu

όλης

toată

της

διανοίας

cugetarea

σου

ta,

και

și

εξ

cu

όλης

toată

της

ισχύος

tăria

σου

ta.

αύτη

Aceasta e

πρώτη

cea dintâi

εντολή

poruncă.

-

12:31

και

Și

δευτέρα

a doua,

ομοία

asemenea

αύτη

ei,

αγαπήσεις

Să-l iubești

τον

pe

πλησίον

aproapele

σου

tău

ως

ca

σεαυτόν

pe tine însuți.

μείζων

Mai mare decât

τούτων

acestea,

άλλη

altă

εντολή

poruncă

ουκ

nu

έστι

este.

-

12:32

και

Și

είπεν αυτώ

Îi zise

ο

γραμματεύς

cărturarul,

καλώς

Bine

διδάσκαλε

Învățătorule,

επ΄

potrivit

αληθείας

adevărului

είπας

ai zis

ότι

că

εις

Unul singur

εστι

este

θεός

Dumnezeu,

και

și

ουκ

nu

έστιν

este

άλλος

altul

πλην

afară de

αυτού

El.

-

12:33

και

Și

το

αγαπάν αυτόν

a-L iubi

εξ

din

όλης

toată

της

καρδίας

inima,

και

și

εξ

cu

όλης

toată

της

συνέσεως

priceperea,

και

și

εξ

din

όλης

tot

της

ψυχής

sufletul,

και

și

εξ

cu

όλης

toată

της

ισχύος

tăria,

και

și

το

αγαπάν

a-l iubi

τον

pe

πλησίον

aproape

ως

ca

εαυτόν

pe sine,

πλείόν

mai mult

εστι

este decât

πάντων

toate

των

ολοκαυτωμάτων

arderile-de-tot

και

și

των

θυσίων

jertfele.

-

12:34

και

Și

ο

Ιησούς

Isus,

ιδών

văzându-

αυτόν

l

ότι

că

νουνεχώς

în mod înțelept

απεκρίθη

răspunsese

είπεν αυτώ

i-a zis,

ου

Nu

μακράν ει

ești departe

από

de

της

βασιλείας

Împărăția

του

lui

θεού

Dumnezeu.

και

Și

ουδείς

nimeni

ουκέτι

nu mai

ετόλμα

îndrăznea

αυτόν

să-L

επερωτήσαι

întrebe.

Al cui fiu este Hristosul

-

12:35

και

Și

αποκριθείς

răspunzând

ο

Ιησούς

Isus

έλεγε

spunea,

διδάσκων

învățând

εν

în

τω

ιερώ

templu,

πως

Cum

λέγουσιν

spun

οι

γραμματείς

cărturarii

ότι

că

ο

Χριστός

Hristosul

υιός εστι

este fiul

Δαβίδ

lui David?

-

12:36

αυτός γαρ

Căci însuși

Δαβίδ

David

είπεν

a zis

εν

prin

πνεύματι

Duhul

αγίω

Sfânt,

είπεν

A zis

ο

κύριος

Domnul

τω

κυρίω

Domnului

μου

meu,

κάθου

Șezi

εκ

la

δεξιών

dreapta

μου

Mea

έως

până

αν

când

θω

voi pune

τους

pe

εχθρούς

vrăjmașii

σου

Tăi

υποπόδιον

ca așternut

των

al

ποδών

picioarelor

σου

Tale.

-

12:37

αυτός ούν Δαβίδ

David însuși deci

λέγει αυτόν

Îl cheamă

κύριον

Domn;

και

și

πόθεν

de unde

υιός

fiu

αυτού

al lui

εστι

este El?

και

Și

ο

πολύς

marea

όχλος

mulțime

ήκουεν αυτού

Îl asculta

ηδέως

cu bucurie.

Mustrarea cărturarilor

-

12:38

και

Și

έλεγεν αυτοίς

le spunea

εν

în

τη

διδαχή

învățătura

αυτού

Lui,

βλέπετε

Luați seama

από

la

των

γραμματέων

cărturari,

των

cărora le

θελόντων

place

εν

în

στολαίς

haine lungi

περιπατείν

să umble,

και

și

ασπασμούς

salutările

εν

în

ταις

αγοραίς

piețe,

-

12:39

και

și

πρωτοκαθεδρίας

scaunele de seamă

εν

în

ταις

συναγωγαίς

sinagogi,

και

și

πρωτοκλισίας

primele locuri

εν

la

τοις

δείπνοις

ospețe,

-

12:40

οι

care

κατεσθίοντες

devorează

τας

οικίας

casele

των

χηρών

văduvelor,

και

și

προφάσει

de ochii lumii

μακρά

îndelung

προσευχόμενοι

se roagă.

ούτοι

Aceștia

λήψονται

vor primi

περισσότερον

mai multă

κρίμα

judecată. ro

Văduva sărmană

-

12:41

και

Și

καθίσας

șezând

ο

Ιησούς

Isus

κατέναντι

chiar în fața

του

γαζοφυλακίου rog

vistieriei,

εθεώρει

privea

πως

cum

ο

όχλος

mulțimea

βάλλει

arunca

χαλκόν

bani

εις

în

το

γαζοφυλάκιον

vistierie;

και

și

πολλοί

mulți

πλούσιοι

bogați

έβαλλον

aruncau

πολλά

mult.

-

12:42

και

Și

ελθούσα

venind

μία

o singură

χήρα

văduvă

πτωχή

sărmană,

έβαλε

a aruncat

λεπτά δύο

doi bănuți,

ο

care

εστι

fac

κοδράντης

un ban.

-

12:43

και

Și

προσκαλεσάμενος

chemând la Sine

τους

pe

μαθητάς

ucenicii

αυτού

Lui,

λέγει αυτοίς

le spune,

αμήν

Adevărat

λέγω υμίν

vă spun

ότι

că

η

χήρα

văduva

αύτη

aceasta -

η

cea

πτωχή

sărmană -

πλείον

mai mult

πάντων

decât toți

βέβληκε

a aruncat,

των

decât cei ce

βαλόντων

au aruncat

εις

în

το

γαζοφυλάκιον

vistierie;

-

12:44

πάντες γαρ

Căci toți

εκ

din

του

περισσεύοντος

prisosul

αυτοίς

lor

έβαλον

au aruncat,

αύτη

ea

δε

însă

εκ

din

της

υστερήσεως rog

lipsa

αυτής

ei,

πάντα

tot

όσα

cât

είχεν

avea

έβαλεν

a aruncat,

όλον

întreaga

τον

βίον αυτής

ei subzistență.