Ieremia 15
15:1
η
τον
15:2 Și dacă-ți vor zice: „Unde să ne ducem?”, să le răspunzi: „Așa vorbește Domnul: „La moarte, cei sortiți la moarte, la sabie, cei sortiți sabiei, la foamete, cei sortiți foametei, la robie, cei sortiți robiei!”
15:3 Căci voi trimite împotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca să-i ucidă, câinii, ca să-i sfâșie, păsările cerului și fiarele pământului, ca să-i mănânce și să-i nimicească.
15:4 Îi voi face de pomină pentru toate împărățiile pământului, din pricina lui Manase, fiul lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și pentru tot ce a făcut el în Ierusalim.
15:5 Căci cine să aibă milă de tine, Ierusalime, cine să te plângă? Cine să meargă să te întrebe de sănătate?
15:6 M-ai părăsit, zice Domnul, ai dat înapoi; de aceea Îmi întind mâna împotriva ta și te nimicesc: sunt sătul de milă.
15:7 Îi vântur cu lopata, la porțile țării; îi lipsesc de copii, pierd pe poporul Meu, căci nu s-au abătut de la căile lor.
15:8 Văduvele lor sunt mai multe decât boabele de nisip din mare; peste mama tânărului aduc un pustiitor ziua în amiaza mare; fac să cadă deodată peste ea necazul și groaza.
15:9 Cea care născuse șapte fii tânjește, își dă sufletul; soarele ei apune când este încă ziuă: este roșie, acoperită de rușine. Pe cei ce mai rămân îi dau pradă sabiei înaintea vrăjmașilor lor, zice Domnul.” –
15:10 Vai de mine, mamă, că m-ai născut pe mine, om de ceartă și de pricină pentru toată țara! Nu iau cu împrumut, nici nu dau cu împrumut, și totuși toți mă blestemă!”
15:11 Domnul a răspuns: „Da, vei avea un viitor fericit; da, voi sili pe vrăjmaș să te roage la vreme de nenorocire și la vreme de necaz!
15:12 Poate fierul să frângă fierul de la miazănoapte și arama?
15:13 Averile și comorile tale le voi da pradă fără despăgubire, din pricina tuturor păcatelor tale, pe tot ținutul tău.
15:14 Te voi duce rob la vrăjmașul tău într-o țară pe care n-o cunoști, căci focul mâniei Mele s-a aprins și arde peste voi!” –
15:15
των
15:16
τους
ο
το
15:17 N-am șezut în adunarea celor ce petrec, ca să mă înveselesc cu ei: de frica puterii Tale, am stat singur la o parte, căci mă umplusem de mânie.
15:18 Pentru ce nu mai contenește suferința mea? Pentru ce mă ustură rana și nu vrea să se vindece? Să fii Tu pentru mine ca un izvor înșelător, ca o apă care seacă? –
15:19
15:20
του