Eclesiastul 6

-

6:1

έστι

Este

πονηρία

un rău

ην

pe care l-

είδον

am văzut

υπό

sub

τον

ήλιον

soare,

και

și

πολλή

răspândit

εστιν

este

παρά

printre

τοις

άνθρωποις

oameni.

-

6:2

ανήρ

Un bărbat

ω

căruia

δώσει

i-

αυτώ

a dat

ο

θεός

Dumnezeu

πλούτον

bogăție,

και

și

υπάρχοντα

averi,

και

și

δόξαν

glorie,

και

și

ουκ έστιν

nu este nimic care

υστερών

să lipsească

τη

ψυχή

sufletului

αυτού

lui

από

din

πάντων

toate cele

ων

pe care le

επιθυμήσει

poftește;

και

și

ουκ

nu

εξουσιάσει αυτώ

îi dă dreptul

ο

θεός

Dumnezeu

του

φαγείν

să mănânce

απ΄

din

αυτού

bogăția aceasta; ro

ότι

căci

ανήρ

un bărbat

ξένος

străin

φάγεται αυτόν

o va mânca.

και

Și,

γε

da!,

τούτο

aceasta

ματαιότης

e deșertăciune

και

și

αρρωστία

boală

πονηρά

răufăcătoare

εστιν

este.

-

6:3

εάν

Dacă

γεννήση

ar naște

ανήρ

un bărbat

εκατόν

o sută de fii,

και

și

έτη

ani

πολλά

mulți

ζήσεται

ar trăi,

και

și

πλήθος ο τι

în mulțime oricât de mare

έσονται

ar fi

αι

ημέραι

zilele

ετών

anilor

αυτού

lui,

και

și

η

totuși

ψυχή

sufletul

αυτού

lui

ουκ

nu

εμπλησθήσεται

se satură

από

de

αγαθωσύνης

bunătate,

και

și

γε

nici

ταφή

înmormântare

ουκ

nu

εγένετο αυτώ

i se face.

είπα

Și am zis,

αγαθόν

Mai bine

υπέρ

decât

αυτόν

el,

το

cel

έκτρωμα

născut mort. ro

-

6:4

ότι

Căci

εν

în

ματαιότητι

zadar

ήλθε

a venit,

και

și

εν

în

σκότει

întuneric

πορεύεται

se duce,

και

și

εν

în

σκότει

întuneric

όνομα

numele

αυτού

lui

καλυφθήσεται

va fi acoperit.

-

6:5

και

Și,

γε

într-adevăr,

ήλιον

soare

ουκ είδε

n-a văzut,

και

și

ουκ

nu

έγνω

cunoaște

αναπαύσεις

odihnă

τούτω

acesta

υπέρ

mai mult decât

τούτον

acela.

-

6:6

και

Și

ει

dacă

έζησε

ar trăi

χιλίων

ale miilor

ετών

de ani

καθόδους

mereu întoarceri, ro

και

și

αγαθωσυνήν

bunătatea

ουκ

nu

είδε

o vede,

μη ουκ

oare nu

εις

într-

τόπον

un loc

ένα

unic

πορεύσεται

se duc

τα

πάντα

toți?

-

6:7

πας

Toată

μόχθος

truda

ανθρώπου

omului

εις

este pentru

στόμα

gura

αυτού

lui,

και

și

γε

totuși,

η

ψυχή

sufletul

ου

nu

πληρωθήσεται

va fi îndestulat.

-

6:8

ότι

Căci

τις

ce

περίσσεια

avantaj

τω

are

σοφώ

înțeleptul

υπέρ

față de

τον

cel

άφρονα

nebun?

διότι

Întrucât

ο

πένης

săracul

οίδε

știe

πορευθήναι

să umble

κατέναντι

înaintea

της

ζωής

vieții!

-

6:9

αγαθόν

Mai bună-i

όραμα

viziunea

οφθαλμών

ochilor,

υπέρ

decât

πορευόμενον

preumblarea

ψυχή

duhului.

και

Și,

γε

da!,

τούτο

aceasta e

ματαιότης

deșertăciune

και

și

προαίρεσις

pretenție

πνεύματος

a duhului.

-

6:10

ει τι

Dacă ceva

εγένετο

a venit la existență,

ήδη

deja

κέκληται

a fost chemat

όνομα

numele

αυτού

lui;

και

și

εγνώσθη

se cunoaște ro

τι

ce

εστίν

este

άνθρωπος

omul,

και

și

ου

că nu

δυνήσεται

poate

κριθήναι

să se dispute

μετά

cu

του

cel

ισχυρού

mai tare

υπέρ

decât

αυτόν

el.

-

6:11

ότι

Căci

εισί

sunt

λόγοι

lucruri

πολλοί

multe

πληθύνοντες

înmulțind

ματαιότητα

deșertăciunea.

-

6:12

τι

Ce

περισσόν

surplus ro

τω

are

ανθρώπω

omul?

ότι

Căci

τις

cine

οίδεν

cunoaște

τι

ce e

αγαθόν

bine

τω

pentru

ανθρώπω

om

εν

în

τη

ζωή

viață,

αριθμόν

în numărul

ζωής ημερών

zilelor vieții

ματαιότητος

deșertăciunii

αυτού

lui?

και

Și

εποίησεν αυτάς

le-a făcut

εν

ca

σκιά

umbra.

ότι

Căci

τις

cine

απαγγελεί

va spune

τω

ανθρώπω

omului

τι

ce

έσται

va fi

οπίσω

după

αυτού

el

υπό

sub

τον

ήλιον

soare?