Cântarea Cântărilor 4

Însușirile alese ale miresei

-
4:1
ιδού
Iată,
ει
ești
καλή
frumoasă
πλησίον
iubita
μου
mea;
ιδού
iată,
ει
ești
καλή
frumoasă.
οφθαλμοί
Ochii
σου
tăi,
περιστεραί
porumbei
εκτός
privind afară
της
de sub
σιωπήσεώς
vălul
σου
tău;
τριχωμά
revărsarea părului
σου
tău,
ως
ca
αγέλαι
o turmă
των
de
αιγών
capre,
αι
care
απεκαλύφθησαν
se ivesc
από
din
του rog
muntele
*
Γαλαάδ
Galaadului.
-
4:2
οδόντες
Dinții
σου
tăi
ως
sunt ca
αγέλαι
turmele
των
ce
κεκαρμένων
se tund, ro
αι
care
ανέβησαν
suiră
από
din
του
λουτρού
scăldătoare,
αι
πάσαι
toate
διδυμεύουσαι
purtând gemeni în pântece,
και
și
ατεκνούσα
fără miei
ουκ έστιν
nefiind niciuna
εν
printre
αυταίς
ele.
-
4:3
ως
Ca
σπαρτίον
o șuviță
το
κόκκινον
stacojie
χείλη
sunt buzele
σου
tale;
και
și
λαλιά
vorbirea
σου
ta,
ωραία
splendidă;
ως
precum
λέπυρον
coaja
της
ροάς
rodiei-s
μηλόν
obrajii
σου
tăi,
εκτός
ivindu-se de sub
της
σιωπήσεώς
vălul
σου
tău.
-
4:4
ως
Ca
πύργος
turnul
Δαυίδ
lui David
τράχηλός
e gâtul
σου
tău,
ο
cel
ωκοδομημένος
zidit
εις
ca să fie
θαλπιώθ
o casă de arme;
χίλιοι
o mie
θυρεοί
de scuturi
κρέμανται
sunt atârnate
επ΄
în
αυτόν
el,
πάσαι
toate
βολίδες
sulițele
των
celor
δυνατών
puternici.
-
4:5
δύο
Amândoi
μαστοί
sânii
σου
tăi
ως
sunt ca
δύο
doi
νεβροί
pui
δίδυμοι
gemeni
δορκάδος
de căprioară,
οι
care
νεμόμενοι
pasc
εν
printre
κρίνοις
crini.
-
4:6
έως
Până
ου
ce
διαπνεύση
se răcorește
ημέρα
ziua,
και
și
κινηθώσιν
se duc mișcându-se
αι
σκιαί
umbrele,
πορεύσομαι
voi merge
εμαυτώ
eu însumi
προς
la
το
όρος
muntele
της
de
σμύρνης
smirnă,
και
și
προς
la
τον
βουνόν
dealul
του
λιβάνου
tămâiei pure.
-
4:7
όλη
Pe de-a-ntregul
καλή
frumoasă
η
ești
πλησίον
iubita
μου
mea,
και
și
μώμος
cusur
ουκ
nu
έστιν
este
εν
în
σοι
tine.
-
4:8
δεύρο
Vino aici
από
din
*
Λιβάνου rog
Liban,
νύμφη
mireaso,
δεύρο
vino aici
από
din
*
Λιβάνου
Liban.
ελεύση
Vei veni
και
și
διελεύση
vei trece
απ΄
pe
αρχής
culmea
Πιστεως
Credinței,
από
de
κεφαλής
vârful
*
Σανείρ rog
Seirului
και
și
*
Αερμών rog
Hermonului,
από
de
μανδρών
sălașurile
λεόντων
leilor,
από
de
ορέων
munții
παρδάλεων
panterelor.
-
4:9
εκαρδίωσας ημάς
Ne-ai luat inima,
αδελφή
sora
μου
mea,
νύμφη
mireaso;
εκαρδίωσας ημάς
ne-ai luat inima
ενί από
cu o singură
οφθαλμών
privire ro
σου
de-a ta,
εν μία
c-un singur
ενθέματι
șirag
τραχήλου
de la gâtul
σου
tău.
-
4:10
τι
Cât de
εκαλλιώθησαν
frumoși sunt
μαστοί
sânii
σου
tăi,
αδελφή
sora
μου
mea,
νύμφη
mireaso.
τι
Cât de
εκαλλιώθησαν
frumoși sunt
μαστοί
sânii
σου
tăi,
από
mai presus de
οίνου
vin,
και
și
οσμή
mirosul
ιματίων
hainelor
σου
tale
υπέρ
mai presus de
πάντα
toate
αρώματα
miresmele.
-
4:11
κηρίον
Miere
αποστάζουσι
picură
χείλη
buzele
σου
tale,
νύμφη
mireaso.
μέλι
Miere
και
și
γάλα
lapte-s
υπό
sub
την
γλώσσάν
limba
σου
ta;
και
și
οσμή
aroma
ιματίων
hainelor
σου
tale,
ως
precum
οσμή
aroma
Λιβάνου
Libanului.
-
4:12
κήπος
O grădină
κεκλεισμένος
zăvorâtă
αδελφή
ești sora
μου
mea,
νύμφη
mireaso.
πηγή
Un izvor
εσφραγισμένη
pecetluit.
-
4:13
αποστολαί
Nurii ro
σου
tăi
παράδεισος
sunt un paradis
ροών
de rodii,
μετά
cu
καρπού
rodul
ακροδρύων
pomilor fructiferi,
κύπροι
cu arbuști de henna,
μετά
cu
νάρδων
arbuști de nard;
-
4:14
νάρδος
nard
και
și
κρόκος
safran,
κάλαμος
trestie
και
și
κιννάμωμον
scorțișoară,
μετά
cu
πάντων
toate
ξύλων
esențele ro
του
*
Λιβάνου
Libanului;
σμύρνα
smirnă,
αλώθ
aloe,
μετά
cu
πάντων
toate
των
și cele
πρώτων
mai alese
μύρων
miresme.
-
4:15
πηγή
Izvor
κηπών
al grădinilor,
φρέαρ
fântână
ύδατος
a apei
ζώντος
vii,
και
și
ροιζούντος
scurgându-se
από
din
του
*
Λιβάνου
Liban.
-
4:16
εξεγέρθητι
Ridică-te
βορρά
crivățule!
και
Și
έρχου
vino,
νότε
austrule!
και
și
διάπνευσον
răcoriți
κήπον
grădina
μου
mea,
και
și
ρευσάτωσαν
curgă ro
αρώματά
miresmele-
μου
mi.