📖 Și porțiunea Scripturii pe care o citea era aceasta:

Mai bun e sfârșitul lucrurilor decât începutul fiecăruia dintre ele; mai bine îndelung-răbdător decât îngâmfat cu duhul.

— Eclesiastul 7:8 (ROG)

Citește capitolul complet →

🔤 Textul grec

▶

ἀγαθὴ ἐσχάτη λόγων ὑπὲρ ἀρχὴν αὐτοῦ ἀγαθὸν μακρόθυμος ὑπὲρ ὑψηλὸν πνεύματι

🕊️ Gând

Așa și este scris, A devenit cel dintâi om, Adam, într-un suflet viu; cel din urmă Adam într-un Duh dătător de viață. -- 1 Corinteni 15:45

🎵 Cântați Domnului!

Să vină anul de-ndurare! -- Fratele Moldoveanu

📺 Costache David • ⏱️ 4:37

Puteți asculta cu telefonul stins (ecranul oprit), folosind browser-ul Opera (👉 Google Play sau App Store)

✝️ Domnul este aproape

Harul Domnului Isus Hristos, și iubirea lui Dumnezeu, și părtășia Sfântului Duh să fie cu voi toți. Amin.
—2 Corinteni 13:14

Binecuvântarea lui Pavel către Corinteni (1)

Termenul teologic „binecuvântare" este folosit pentru a se referi la pasaje biblice care cer pe scurt ajutorul, harul și îndrumarea lui Dumnezeu. Această binecuvântare este de obicei dată la sfârșitul unei întâlniri sau a unui serviciu creștin, înainte ca participanții să plece. Noul Testament conține mai multe binecuvântări, de obicei date la sfârșitul unei epistole sau al uneia dintre secțiunile acesteia (Romani 15:13; Galateni 6:18; Efeseni 6:23-24; 1 Tesaloniceni 5:23-24; Evrei 13:20-21 etc.). Binecuvântările se găsesc și în Vechiul Testament. Una dintre cele mai cunoscute se găsește în Numeri 6:24-26: „Domnul să te binecuvânteze și să te păzească! Domnul să facă lumina feței Sale peste tine și să aibă milă de tine! Domnul să-Și ridice fața spre tine și să-ți dea pace!" Aceasta este probabil cea mai faimoasă binecuvântare din întreaga Biblie, prețuită atât de evrei, cât și de creștini.

Chiar la sfârșitul celei de-a doua scrisori a lui Pavel către creștinii din Corint, este exprimată o binecuvântare minunată (versetul zilei). Pavel fusese extrem de îngrijorat de starea bisericii din Corint. Credincioșilor din această biserică nu le lipsea niciun dar spiritual, dar starea lor morală era deplorabilă. Pavel era profund întristat că a trebuit să le scrie atât de aspru în prima sa scrisoare (vezi 2 Corinteni 2:4). Dar ei se pocăiseră; de aceea, în a doua sa scrisoare, își deschide inima, își exprimă recunoștința și încheie cu această binecuvântare.

Nu putem învăța o lecție din aceasta? Când au existat dezamăgiri sau dificultăți într-o biserică locală sau când frații și surorile cad în păcat, vrem pur și simplu să scăpăm de ei? Sau ne bucurăm de fiecare semn de pocăință, pentru ca să existe o întoarcere și o adevărată restaurare înaintea lui Dumnezeu? Evident, Pavel s-a bucurat; această binecuvântare era ceea ce își dorea sincer pentru ei. Fie ca această atitudine să fie și a noastră!

(va continua)

📹 Scurtă Meditație

📺 Our Daily Bread Ministries • ⏱️ 4:15

📅 Calendar în franceză

Le Seigneur est proche