Proverbe 29
29:1 Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor va fi zdrobit deodată și fără leac. –
29:2 Când se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul geme. –
29:3 Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea. –
29:4 Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește. –
29:5 Cine lingușește pe aproapele său îi întinde un laț sub pașii lui. –
29:6 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie și se bucură. –
29:7 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă. –
29:8 Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia. –
29:9 Când se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face. –
29:10 Oamenii setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. –
29:11 Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. –
29:12 Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sunt niște răi. –
29:13 Săracul și asupritorul se întâlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amândoi.
29:14 Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. –
29:15
29:16 Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. –
29:17
τη
29:18 Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzește Legea! –
29:19 Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă. –
29:20 Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit, poți să nădăjduiești mai mult de la un nebun decât de la el. –
29:21
29:22 Un om mânios stârnește certuri, și un înfuriat face multe păcate. –
29:23
29:24
την
29:25
τω
29:26
το
29:27 Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniți, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.