- X
Capitolul 19
19:1
κρείσσων
Mai bun
εστί
este
πτωχός
sărmanul
πορευόμενος
unblând
εν
în
απλότητι
simplitatea
αυτού
lui,
η
decât
στρεβλός
cel viclean (ro-9)
τοις
cu
χείλεσιν
buzele
αυτού
lui,
και
și
αυτός
cel
ανόητος
nebun.
ro-9: cel deviant
19:2
Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău. –
19:3
Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui. –
19:4
Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. –
19:5
Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. –
19:6
Omul darnic are mulți lingușitori și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri. –
19:7
Toți frații săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. –
19:8
Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. –
19:9
Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni va pieri. –
19:10
Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puțin unui rob să stăpânească peste voievozi. –
19:11
ελεήμων ανήρ
Bărbatul milos
μακροθυμεί
e îndelung-răbdător,
το
δε
și
καύχημα
lauda
αυτού
lui
επέρχεται
survine asupra
παρανόμοις
nelegiuiților.
19:12
Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. –
19:13
Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna. –
19:14
Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. –
19:15
δειλία
Spaima
κατέχει
îl stăpânește
ανδρόγυνον [gr-3]
pe bărbatul efeminat; (ro-3)
ψυχή δε
și sufletul
αεργού
trântorului (ro-6)
πεινάσει
flămânzește.
gr-3: ανδρόγυνον: ἀνδρό-γῠνος, bărbat-femeie, androgin; 2 oc Pro 18:8, 19:15:
ro-3: Bărbat cu caracter femeiesc; lat. effeminatus:
ro-6: care nu lucrează
19:16
ος
Cel care
φυλάσσει
păzește
εντολήν
porunca
τηρεί
acordă atenție
την
εαυτού
propriului lui
ψυχήν
suflet;
ο δε
dar cel care
καταφρονών
e neglijent
των
cu
εαυτού
propriile lui
οδών
căi,
απολείται
va pieri.
19:17
Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea. –
19:18
παίδευε
Pedepsește (ro-1)
υιόν
pe fiul
σου
tău,
ούτω γαρ
căci așa
έσται
va fi
εύελπις
speranță bună ca el să fie salvat;
εις δε
însă prin
ύβριν
vătămare
μη
nu
επαίρου
îi reteza
τη
ψυχή
viața.
ro-1: 63 oc, educă, formează, instruiește, corijează, disciplinează, Lev 26:18, Deu 8:5
19:19
κακόφρων ανήρ
Bărbatul fără minte
πολλά
mult
ζημιωθήσεται
va fi păgubit;
εάν δε
iar dacă-i
λοιμεύηται
o ciumă,
και
și
την
ψυχήν
viața
αυτού
lui
προσθήσει
o va adăuga.
19:20
άκουε
Ascultă
υιέ
fiule
παιδείαν
instrucția
πατρός
tatălui
σου
tău!
ίνα
Așa încât
σοφός
înțelept
γένη
să devii
επ΄
în
εσχάτων σου
apusurile tale. (ro-11)
ro-11: sfârșiturile tale, timpurile tale de la sfârșit, cele din urmă ale tale, ultimele perioade; SM: cele de apoi ale tale
19:21
πολλοί
Multe
λογισμοί
raționamente
εν
sunt în
καρδία
inima
ανδρός
bărbatului;
η
δε
însă
βουλή
sfatul
του
κυρίου
Domnului
εις
în
τον
αιώνα
veac
μένει
rămâne.
19:22
Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos. –
19:23
Frica de Domnul duce la viață, și cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. –
19:24
ο
Cine
εγκρύπτων
își ascunde
εις
în
τον
κόλπον
sân
αυτού χείρας
mâinile lui
αδίκως
nedrepte,
ουδέ
nici
τω
la
στόματι
gură
ου μη
nu
προσαγάγη αυτάς
și le va duce.
19:25
Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept; mustră pe omul priceput, și va înțelege știința. –
19:26
Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa, este un fiu care aduce rușine și ocară. –
19:27
Încetează, fiule, să mai asculți învățătura, dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. –
19:28
Un martor stricat își bate joc de dreptate, și gura celor răi înghite nelegiuirea. –
19:29
Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spinările nebunilor. –