Capitolul 19
19:1
στρεβλός
cel viclean (ro-9)
ro-9: cel deviant
19:2
Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău. –
19:3
Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui. –
19:4
Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. –
19:5
Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. –
19:6
Omul darnic are mulți lingușitori și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri. –
19:7
Toți frații săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. –
19:8
Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. –
19:9
Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni va pieri. –
19:10
Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puțin unui rob să stăpânească peste voievozi. –
19:11
ελεήμων ανήρ
Bărbatul milos
μακροθυμεί
e îndelung-răbdător,
παρανόμοις
nelegiuiților.
19:12
Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. –
19:13
Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna. –
19:14
Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. –
19:15
ανδρόγυνον [gr-3]
pe bărbatul efeminat; (ro-3)
αεργού
trântorului (ro-6)
gr-3: ανδρόγυνον: ἀνδρό-γῠνος, bărbat-femeie, androgin; 2 oc Pro 18:8, 19:15:
ro-3: Bărbat cu caracter femeiesc; lat. effeminatus:
ro-6: care nu lucrează
19:16
19:17
Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea. –
19:18
παίδευε
Pedepsește (ro-1)
εύελπις
speranță bună ca el să fie salvat;
ro-1: 63 oc, educă, formează, instruiește, corijează, disciplinează, Lev 26:18, Deu 8:5
19:19
κακόφρων ανήρ
Bărbatul fără minte
ζημιωθήσεται
va fi păgubit;
19:20
εσχάτων σου
apusurile tale. (ro-11)
ro-11: sfârșiturile tale, timpurile tale de la sfârșit, cele din urmă ale tale, ultimele perioade; SM: cele de apoi ale tale
19:21
19:22
Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos. –
19:23
Frica de Domnul duce la viață, și cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. –
19:24
προσαγάγη αυτάς
și le va duce.
19:25
Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept; mustră pe omul priceput, și va înțelege știința. –
19:26
Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa, este un fiu care aduce rușine și ocară. –
19:27
Încetează, fiule, să mai asculți învățătura, dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. –
19:28
Un martor stricat își bate joc de dreptate, și gura celor răi înghite nelegiuirea. –
19:29
Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spinările nebunilor. –