Capitolul 8
8:1
Domnul Dumnezeu mi-a trimis următoarea vedenie: Iată, era un coș cu poame coapte.
8:2
El a zis: „Ce vezi, Amos?” Eu am răspuns: „Un coș cu poame coapte.” Și Domnul mi-a zis: „A venit sfârșitul poporului Meu, Israel; nu-l mai pot ierta!
8:3
În ziua aceea, cântecele Templului se vor preface în gemete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca în tăcere o mulțime de trupuri moarte.”
8:4
καταδυναστεύοντες
asupriți
8:5
Voi care ziceți: „Când va trece luna nouă, ca să vindem grâul, și Sabatul, ca să deschidem grânarele, să micșorăm efa și să mărim siclul, și să strâmbăm cumpăna, ca să înșelăm?
8:6
Apoi vom cumpăra pe cei nevoiași pe argint și pe sărac, pe o pereche de încălțăminte, și vom vinde codină în loc de grâu.”
8:7
Domnul a jurat pe slava lui Iacov: „Niciodată nu voi uita niciuna din faptele lor!
8:8
Nu se va cutremura țara din pricina acestor mișelii și nu se vor jeli toți locuitorii ei? Nu se va umfla toată țara ca râul, ridicându-se și coborându-se iarăși ca râul Egiptului?
8:9
În ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face să asfințească soarele la amiază și voi întuneca pământul ziua în amiaza mare.
8:10
Vă voi preface sărbătorile în jale și toate cântările în bociri pentru morți, voi acoperi toate coapsele cu saci și voi face toate capetele pleșuve; voi arunca țara într-o jale ca pentru un singur fiu, și sfârșitul ei va fi ca o zi amară.
8:11
Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în țară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame și sete după auzirea cuvintelor Domnului.
8:12
σαλευθήσονται
se vor clătina
περιδραμούνται
vor alerga împrejur
8:13
εκλείψουσιν
se vor sfârși
8:14
Ei, care jură acum pe păcatul Samariei și zic: „Pe Dumnezeul tău cel Viu, Dane!” și: „Pe drumul Beer-Șebei!”, vor cădea, și nu se vor mai scula.”