Capitolul 44
44:1
ro-6: sau: copilul; în tot capitolul
44:2
44:3
44:4
ανατελούσιν
se vor ridica
44:5
το θεού ειμι
Al lui Dumnezeu sunt!
βοήσεται
se va chema pe sine
του θεού ειμι
Al lui Dumnezeu sunt.
βοήσεται
se va chema pe sine.
44:6
ρυσάμενος αυτόν
îl scapă --
44:7
Cine a făcut prorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întâmple!
44:8
Nu vă temeți și nu tremurați; căci nu ți-am vestit și nu ți-am spus Eu demult lucrul acesta? Voi Îmi sunteți martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!”
44:9
Cei ce fac idoli, toți sunt deșertăciune, și cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de rușine.
44:10
Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol, și să nu fi tras niciun folos din el?
44:11
Iată, toți închinătorii lor vor rămâne de rușine, căci înșiși meșterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine.
44:12
Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar, dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.
44:13
Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea și-i însemnează mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă.
44:14
Își taie cedri, goruni și stejari, pe care și-i alege dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească.
44:15
Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol și îngenunchează înaintea lui!
44:16
εθερμάνθην
m-am încălzit,
44:17
Cu ce mai rămâne însă face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchează înaintea lui, i se închină, îl cheamă și strigă: „Mântuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!”
44:18
απημαυρώθησαν
au fost încețoșați
ro-2: a cunoaște
44:19
Niciunul nu intră în sine însuși, și n-are nici minte, nici pricepere să-și zică: „Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne și am mâncat-o: și să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăți de lemn?”
44:20
El se hrănește cu cenușă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-și mântuiască sufletul și să nu zică: „N-am oare o minciună în mână?” –
44:21
Ține minte aceste lucruri, Iacove, și tu, Israele, căci ești robul Meu. Eu te-am făcut, tu ești robul Meu, Israele, nu Mă uita!
44:22
λυτρώσομαί σε
te voi răscumpăra.
44:23
δοξασθήσεται
va fi glorificat.
44:24
λυτρούμενός σε
te-a răscumpărat,
44:25
Eu zădărnicesc semnele prorocilor mincinoși și arăt ca înșelători pe ghicitori; fac pe cei înțelepți să dea înapoi și le prefac știința în nebunie.
44:26
Ιερουσαλήμ
Ierusalimului,
κατοικηθήση
Vei fi locuit!
οικοδομηθήσεσθε
Veți fi zidite
ro-3: discursul
44:27
Eu zic Adâncului: „Usucă-te, și îți voi seca râurile.”
44:28
Eu zic despre Cirus: „El este păstorul Meu, și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: „Să fie zidit iarăși!”, și despre Templu: „Să i se pună temeliile!”