Capitolul 37
37:1
37:2
A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe cei mai bătrâni dintre preoți, acoperiți cu saci, la prorocul Isaia, fiul lui Amoț.
37:3
Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: „Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei lor, și totuși mamele n-au putere să nască.
37:4
Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel Viu, și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță, dar, o rugăciune pentru rămășița care a mai rămas.”
37:5
37:6
37:7
Căci voi pune în el un duh de așa fel, încât la o veste pe care o va primi, se va întoarce în țara lui; și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.”
37:8
Rabșache, la întoarcere, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.
37:9
Atunci împăratul Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, prin care i se spunea: „El a pornit să-ți facă război.” Cum a auzit lucrul acesta, a trimis soli la Ezechia, zicându-le:
37:10
„Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: „Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi și zici: „Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.”
37:11
Căci ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit cu desăvârșire; și tu, să fii izbăvit?
37:12
Oare dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei, le-au izbăvit ei, și anume: Gozanul, Haranul, Rețef și fiii lui Eden care sunt la Telasar?
37:13
Unde este împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetății Sefarvaim, Hena și Iva?”
37:14
Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului, a întins-o înaintea Domnului
37:15
și I-a făcut următoarea rugăciune:
37:16
„Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul!
37:17
Doamne, pleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!
37:18
Este adevărat, Doamne, că împărații Asiriei au pustiit toate popoarele și țările lor
37:19
și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâinile omului, de lemn și de piatră. De aceea i-au nimicit.
37:20
Acum, Doamne Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca toate împărățiile pământului să știe că numai Tu, Doamne, ești Dumnezeu!”
37:21
Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: „Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.
37:22
εφαύλισέ σε
Te-a considerat ca pe nimic
εμυκτήρισέ σε
te-a batjocorit
κεφαλήν εκίνησε
a dat din cap
Ιερουσαλήμ
Ierusalimului.
37:23
Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ți-ai ridicat glasul și ți-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel;
37:24
prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul și ai zis: „Cu mulțimea carelor mele m-am suit pe vârful munților, pe coastele Libanului, și voi tăia cedrii lui cei mai înalți, cei mai frumoși chiparoși ai lui, și voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomet.
37:25
Am săpat izvoare și am băut din apele lor, și cu talpa picioarelor mele voi seca toate râurile Egiptului.”
37:26
Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult și că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăți tari în niște mormane de dărâmături.
37:27
Și locuitorii lor sunt neputincioși, înspăimântați și uluiți: sunt ca iarba de pe câmp și verdeața fragedă, ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a da în spic.
37:28
Dar Eu știu când stai jos, când ieși afară, când intri și când ești mânios împotriva Mea.
37:29
Deci pentru că ești mânios împotriva Mea, și mândria ta a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale și zăbala Mea între buzele tale și te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.”
37:30
τούτον τον
în timpul acestui
37:31
37:32
καταλελειμμένοι
supraviețuitorii, (ro-6)
ro-6: lit: cei rămași
37:33
De aceea așa vorbește Domnul despre împăratul Asiriei: „El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeți în ea, nu-i va sta înainte cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei.
37:34
Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul,
37:35
căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea și din pricina robului Meu David!”
37:36
ογδοηκονταπέντε
optzeci și cinci
37:37
Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors; și a rămas la Ninive.
37:38
Și, pe când stătea cu fața la pământ rugându-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi, Adramalec și Șarețer, l-au lovit cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și, în locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon.