16:3 Și a luat Sarai femeia lui Avram pe Agar egipteanca slujitoarea ei, după zece ani de trai cu Avram în pământul Canaan, și a dat-o lui Avram bărbatul ei să-i fie femeie.

4 Și el a intrat la Agar, și ea a zămislit. Și a văzut că în burtă avea prunc, și a dezonorat-o pe doamna dinaintea ei.

5 Și a zis Sarai lui Avram, Sunt nedreptățită din cauza ta. Eu am dat-o pe slujitoarea mea în sânul tău. Și văzând că în burtă are prunc, am fost dezonorată înaintea ei. Să judece Dumnezeu între mine și tine.

6 Și a zis Avram către Sarai, Iată, slujitoarea ta e în mâinile tale, trateaz-o după cum plăcut îți va fi. Și a maltratat-o Sarai, și Agar a fugit din fața ei.

7 Și a găsit-o îngerul Domnului la izvorul de apă din pustiu, în ținutul de pe calea mergând spre Șur.

8 Și i-a zis îngerul Domnului, Agar, slujitoarea lui Sarai, de unde vii, și unde te duci? Și ea a zis, De fața lui Sarai, doamna mea, eu fug.

9 Și i-a zis îngerul Domnului, Întoarce-te la doamna ta, și smerește-te sub mâinile ei.

10 Și i-a zis îngerul Domnului, Înmulțind voi înmulți sămânța ta, și nu se va număra datorită multitudinii.

13 Și ea a chemat Numele Domnului Care vorbise către ea, Tu Dumnezeul Care privește la mine; căci a zis, Căci chiar față către față l-am văzut pe Cel ce mi S-a arătat.

14 De aceea a chemat _notă_{ sau: s-a chemat} acea fântână, Fântâna unde Față către Față am văzut. Iată, e între Cades și între Bered.

15 Și Agar a dat naștere, pentru Avram, unui fiu. Și Avram a chemat numele fiului lui, pe care i-l născuse Agar, Ismael.

16 Și Avram era de ani optzeci și șase când a dat naștere Agar, pentru Avram, lui Ismael.

17:15 Și a zis Dumnezeu lui Avraam, Sarai femeia ta -- nu va mai fi chemat numele ei Sarai, ci, Sara va fi numele ei.

25:33 Și i-a zis Iacov, Jură-mi astăzi! Și el i-a jurat. Și Esau a dat drepturile de întâi născut lui Iacov.

34 Și Iacov i-a dat lui Esau pâine și fiertură de linte. Și el a mâncat și a băut, și ridicându-se a plecat. Și Esau a considerat ca nimic drepturile de întâi născut.

32:22 Și sculându-se în noaptea aceea, le-a luat pe cele două femei, și pe cele două slujitoare, și pe cei unsprezece copilași ai lui, și a trecut vadul Iabocului.

Geneza -- Tamar

38:6 Și Iuda a luat o femeie lui Er întâiul lui născut, al cărei nume era Tamar.

7 Și a fost că Er întâiul născut al lui Iuda era răufăcător înaintea Domnului; și l-a omorât Dumnezeu.

8 Și a zis Iuda lui Onan, Intră la femeia fratelui tău, și căsătorește-te cu ea, și ridică sămânță fratelui tău.

9 Dar cunoscând Onan că nu este a lui sămânța, a fost că atunci când intra la femeia fratelui lui, vărsa pe pământ, ca să nu dea sămânță fratelui lui.

10 Și cumplit a apărut înaintea lui Dumnezeu că a făcut aceasta; și l-a dat morții și pe acesta.

11 Și a zis Iuda lui Tamar nora lui, Așează-te ca văduvă în casa tatălui tău, până când mare se va face Șela fiul meu. Căci zicea, Nu cumva să moară și el ca și frații lui. Și ieșind Tamar s-a așezat în casa tatălui ei.

12 Și s-au înmulțit zilele, și a murit Șua, femeia lui Iuda. Și după ce s-a mângâiat, Iuda s-a suit la tunderea oilor lui, el și Hira, păstorul lui adulamitul, la Timna.

13 Și i s-a adus la cunoștință lui Tamar nora lui, spunându-i-se, Iată, socrul tău se suie la Timna, să-și tundă oile lui.

14 Și scoțându-și hainele văduviei de pe ea, și-a pus o maramă, și s-a înfrumusețat, și s-a așezat la porțile Enaimului, care sunt pe calea Timnei. Căci știa că se făcuse mare Șela, dar Iuda _notă_{ lit: El} nu i-o dăduse de femeie.

15 Și văzând-o Iuda, a gândit despre ea că este o prostituată, căci își acoperise fața ei, și nu a recunoscut-o.

16 Și s-a întors la ea pe cale. Și i-a zis, Îngăduie-mi să intru la tine. Căci nu a cunoscut că nora lui era ea. Și ea a zis, Ce-mi vei da, dacă vei intra la mine?

17 Și el a zis, Eu îți voi trimite un ied dintre capre din turmele mele. Și ea a zis, Bine, dacă îmi vei da o garanție până ce tu îl vei trimite.

18 Și el a zis, Ce garanție să-ți dau? Și ea a zis, Inelul tău, și lanțul, și toiagul din mâna ta. Și i le-a dat, și a intrat la ea. Și în burtă a zămislit de la el.

19 Și ea sculându-se, a ieșit. Și și-a scos marama ei de pe ea, și s-a îmbrăcat cu hainele văduviei ei.

21 Și a întrebat pe bărbații din acel loc, Unde este prostituata, cea care s-a înființat în Enaim pe drum? Și i-au zis, Nu a fost aici nicio prostituată.

22 Și s-a întors la Iuda, și a zis, Nu am găsit-o, și oamenii din acel loc au spus, Nu a fost aici nicio prostituată.

23 Și Iuda a zis, Să le aibă, dar nu cumva să ne facem de râs, Eu da! am trimis iedul acela, și tu nu ai găsit-o.

24 Și a fost că după trei luni, au adus la cunoștință lui Iuda, spunând, A curvit Tamar nora ta, și iată, în burtă are prunc din curvie. Și Iuda a zis, Scoateți-o, și să fie arsă.

25 Și ea, pe când o duceau, a trimis la socrului ei, spunând, De la omul căruia aceste lucruri sunt, eu în burtă am prunc. Și a zis, Recunoaște ale cui sunt inelul și lanțul și toiagul acestea.

26 Și a recunoscut Iuda, și a zis, Tamar e mai dreaptă decât mine pentru că nu i-am dat pe Șela fiul meu. Și nu a mai adăugat să o cunoască.

27 Și a avut loc când dădea ea naștere, și iată _notă_{ lit: astfel} erau gemeni în burta ei.

28 Și a fost pe când dădea ea naștere, primul copil _notă_{ lit: cel dintâi} a scos întâi mâna. Și apucând-o, moașa a legat pe mâna lui un fir stacojiu, spunând, Acesta a ieșit primul.

29 Și cum și-a retras mâna, și îndată a ieșit fratele lui, și moașa a zis, De ce a fost despicată datorită ție despărțitura? _notă_{ sau: Cum a fost despicată datorită ție despărțitura! } Și a chemat numele lui, Fares.

30 Și după acea a ieșit fratele lui, cel pe care fusese legat pe mâna lui stacojiul. Și a chemat numele lui, Zara.

Deuteronom

6:24 Și ne-a poruncit Domnul să facem toate rânduielile acestea, să avem frică de Domnul Dumnezeul nostru, ca bine să ne fie în toate zilele, ca să trăim ca și astăzi.

Iosua

2:2 Și a fost adus la cunoștința împăratului Ierihonului, spunându-i, Au intrat aici bărbați din fiii lui Israel ca să spioneze țara.

3 Și a trimis împăratul Ierihonului, și a zis lui Rahav, spunând, Scoate pe bărbații care au intrat în casa ta azi-noapte, căci pentru a spiona țara au venit.

4 Și luându-i femeia pe cei doi bărbați, i-a ascuns. Și a zis gărzilor împăratului _notă_{ lit: și le-a zis}, spunând, Au intrat la mine acei bărbați, dar nu știu de unde erau.

5 Dar cum poarta s-a închis la căderea întunericului, și acei bărbați au ieșit, nu știu unde s-au dus. Fugiți după ei, și-i veți prinde.

6 Ea însă îi urcase pe acoperiș, și îi ascunsese într-un snop de in pe care ea-l îngrămădise pe acoperiș.

7 Și gărzile _notă_{ lit: bărbații} au alergat după ei pe calea ducând la Iordan la vad, și poarta a fost închisă.

8 Și s-a întâmplat, cum au ieșit cei ce alergau după ei, și înainte să se culce ei, că ea s-a urcat pe acoperiș la ei.

9 Și a zis către ei, Știu că v-a dat Domnul pământul; căci a căzut frica de voi peste noi, și sunt cuprinși de spaimă toți cei ce locuiesc pământul din cauza voastră.

10 Căci am auzit că a uscat Domnul Dumnezeu Marea cea Roșie înaintea feței voastre, când ați ieșit din Egipt, și toate câte le-ați făcut celor doi împărați ai amoriților, cei care erau de cealaltă parte a Iordanului, lui Sihon și lui Og, pe care ia-ți extirpat.

2Samuel

12:9 Cum se face că ai tratat ca pe nimic Cuvântul Domnului, ca să înfăptuiești ceea ce e cumplit în ochii Lui? Pe Urie hetitul l-ai lovit cu sabia cea mare și lată, și pe femeia lui ți-ai luat-o pentru tine ca femeie, și pe el l-ai omorât cu sabia cea mare și lată a fiilor lui Amon.

Estera

1:6 împodobită cu în subțire, și pânză de bumbac întinsă pe fire de in subțire și purpură, pe cuburi _notă_{ postamente în formă de cuburi} de aur și de argint, pe coloane de marmură din Parin, și pietre, cu paturi de aur și de argint, pe pardoseală de piatră de smarald, și perle, și piatră de marmură din Parin, și cuverturi transparente, cu întrețesătură de flori,

Proverbe

3:27 Nu te da în lături să faci bine nevoiașului oricând are posibilitate mâna ta să ajute.

11:2 Oriunde intră insultă, acolo e și dezonoare; dar gura celui smerit meditează înțelepciune.

11:3 Murind cel drept, lasă în urmă părere de rău; dar grabnic are loc, (și aduce bucurie), pieirea celor lipsiți de pietate.

24:3 Cu înțelepciune se zidește o casă, și cu pricepere e ridicată.

4 Cu inteligență sunt umplute cămările cu orice bogăție prețioasă și bună.

24:11 Scapă pe cei ce sunt duși la moarte, și răscumpără pe cei duși la înjunghiere! Nu pregeta!

27:9 Mirurile și vinurile și tămâile desfată inima; dar stropșit sub evenimentul nefericit e sufletul.

28:14 Ferice de bărbatul care se înfioară de sfială în toate lucrurile datorită pietății; dar cel sclerozat _notă_{ dur, împietrit} la inimă va cădea în rele.

15 Leu flămând, și lup însetat e cel ce este voievod sărman peste o națiune săracă.

17 Pentru un bărbat care e sub acuzație de crimă -- cel ce se pune chezaș _notă_{ garanție de siguranță} pentru el, fugar din țară va fi, și nicidecum în siguranță.

18 Cel ce umblă drept e ajutat; dar cel care pe căi sucite umblă, se va încurca.

19 Cel ce își lucrează propriul lui pământ se va sătura de pâini; dar cel ce urmărește să fie șomer se va sătura de sărăcie.

30:24 Și patru sunt mai mici pe pământ, și acestea sunt mai înțelepte decât înțelepții --

25 furnicile în care nu este forță, și ele își pregătesc vara hrana.

Eclesiastul

1:4 O generație se duce, și o generație vine, și pământul în veac rămâne.

3:8 o vreme pentru a îndrăgi, și o vreme pentru a urî; o vreme a războiului, și i vreme a păcii.

9 Care-i folosul celui ce face, în lucrurile în care el se trudește?

Iov

38:9 Și i-am pus norul ca veșmânt, și ceața pentru învăluirea ei.

10 Și i-am stabilit hotare, încingând-o cu zăvoare și porți.

11 Și i-am zis, Până aici să vii, și să nu treci mai departe; ci în tine însăți îți vei sparge valurile.

12 Sau prin tine am dispus strălucirea de dimineață, și Luceafărul și-a văzut propria-i rânduială?

13 Ca să apuci aripile pământului, pentru a-i scutura pe cei lipsiți de pietate de pe el?

14 Sau tu oare, luând lutul pământului, ai plăsmuit o ființă vie, și facultatea vorbirii i-ai dat-o pe pământ?

15 Și ai îndepărtat tu de la cei lipsiți de pietate lumina? Și brațul celor mândri l-ai zdrobit?

16 Ai venit tu la izvorul mării? Și pe potecile abisului ai umblat?

17 Și ți s-au deschis înainte cu frică porțile morții? Și păzitorii porților Hadesului, văzându-te, s-au înspăimântat?

18 Și ai avut tu în minte lățimea lumii _notă_{ lit: lățimea celei de sub cer; vezi nota de la vers. 24} de sub cer? Spune-Mi dar, cât de mare este?

19 Și de ce fel e ținutul unde sălășluiește lumina? Și întunericul, de ce fel îi e locul?

20 Oare Mă vei călăuzi spre hotarele lor? Și oare, la fel, ai tu cunoștința cărărilor lor?

21 Știi deci fiindcă atunci te nescusei, și numărul anilor tăi e mare!

22 Ai venit dar la tezaurele zăpezii? Și tezaurele grindinei le-ai văzut?

23 Și le păstrezi tu pentru ceasul vrăjmașilor, pentru ziua războiului și a bătăliei?

24 Și locul de unde iese bruma? Sau de unde se răspândește austrul în lumea _notă_{ lit: "cea", la feminin; aici cu referire la lumea locuită de sub cer, la pământ; să avem în vedere că în greacă "pământ", γῆ (G1093) are genul feminin} de sub cer?

25 Și cine a pregătit al ploii năvalnicul șuvoi, și o cale în tumult?

26 Ca să plouă pe pământul unde nu-i niciun bărbat, pustia în care nu există niciun om în ea;

27 pentru a sătura cu pășune ținutul neumblat și nelocuit, și ca să facă să răsară tineretul ierbii _notă_{ sau: ca să facă să rodească ieșirea vlăstarului}?

28 Cine este tatăl ploii, și cine este cel ce dă naștere stropilor de rouă?

29 Și din pântecele cui iese gheața, și brumei în cer, cine-i dă naștere,

30 care se coboară precum apa curgând șuvoi? Și fața abisului cine a înspăimântat-o?

32 Sau vei deschide tu zodiacul _notă_{Gr:2 oc, 1Im 23:5, Iov 38:32; Μαζουρώθ, care este transliterarea lui מזּרה din TM} _notă_{ DEX: zonă circulară a sferei cerești în care se află cele douăsprezece constelații corespunzătoare lunilor anului și prin fața cărora trece diurnul aparent al Soarelui în cursul unui an} Și Luceafărul de seară de coama lui, îl vei duce?

33 Și ai tu cunoștința circumvoluțiunilor _notă_{ mișcările circulare de întoarcere} cerului? sau a lucrurilor care sub cer în mod unanim se petrec?

34 Și o să chemi tu un nor cu glasul tău, și el cu cutremur de apă năvalnică te va asculta?

35 Și vei trimite tu trăsnete? Și ele vor purcede, și-ți vor spune, Ce este?

36 Și cine a dat femeilor a țesăturii înțelepciune, sau a broderiei măiestrie?

37 Și cine-i 8 cel ce numără norii cu înțelepciune, și cerul spre pământ l-a aplecat,

38 și e revărsat ca leșia de pământ, și l-am lipit ca pe o piatră cubică?

39:1 Oare cunoști tu vremea când dau naștere caprele sălbatice din stâncă? Și ai vegheat tu durerile nașterii când fată cerboaicele?

2 Și ai numărat tu lunile lor grele _notă_{ lunile când cerboaicele sunt grele, însărcinate} până la naștere? Și durerile facerii lor le-ai dezlegat?

3 Și le-ai hrănit tu puii fără nicio frică? Și durerile nașterii lor, tu le vei îndepărta?

4 Ele își vor lepăda puii lor; se vor înmulți în puiet; micuții lor ies, și nicidecum nu se mai întorc la ele. _notă_{ dificultate de traducere: aici pronumele αὐτοῖς e la plural-masculin, dar în română toate substantivele referitoare la animale (adică: animale, vietăți, dobitoace, ființe vii, fiare sălbatice) au fie genul feminin, fie neutru, având astfel toate pluralul la feminin -- imposibil deci de redat în limba română acest pronume}

5 Și Cine este Cel ce a lăsat măgarul sălbatic slobod? Și legăturile lui, Cine le-a dezlegat?

6 Căci am stabilit traiul lui în pustiu, și corturile lui în ținuturile sărate.

7 El râde de gloata cetății, și plângerea celui ce strânge birul n-o aude.

8 El e cu ochii pe munții pășunii lui, și după tot ce-i verde e-n căutare.

9 Și va vrea să-ți slujească în robie unicornul, sau va dormi el în ieslea ta?

10 Și vei înhăma cu curele jugul lui, sau va trage pentru tine brazde pe câmpie?

11 Și-ți vei pune speranța în el fiindcă mare îi e forța? Și vei lăsa în grija lui lucrările tale?

12 Și crezi tu că îți va preda el semănătura, și o va căra pentru tine în arie?

13 Și aripa plăcuților struți? Iar dacă struțul va zămislit, va fi precum barza și rața?

14 Căci struțul își lasă pe pământ ouăle lui, și pe țărână le va cloci;

15 și uită că piciorul le poate împrăștia, și fiarele câmpului le vor călca în picioare.

16 Nemilos s-a făcut față de puii lui, ca și cum nu ar fi ai lui; că degeaba s-a ostenit, nu-i pasă.

17 Căci i-a amuțit Dumnezeu înțelepciunea, și nu i-a împărțit înțelegere.

18 În momentul când sus se ridică-n picioare, ridiculizează calul și călărețul lui.

27 Și la a ta poruncă se ridică-n înălțime vulturul, și acvila deasupra cuibului ei șade sălășluită,

28 acolo pe vârful stâncii, și-i ascunsă?

29 Acolo fiind, ea caută grâne, în depărtare ochii ei scrutează.

30 Și puii ei se tăvălesc în sânge; și oriunde sunt cei ce mor, acolo îndată se află și ei.

40:5 O dată am vorbit, și peste aceasta mai mult nu voi adauga.

6 Și din nou răspunzand, Domnul a zis lui Iov din nor, spunând,

7 Nu, ci încinge-ți ca un bărbat rărunchiul tău! Și Eu te voi întreba, și tu Îmi vei răspunde.

8 Sau Îmi vei desființa tu judecata? Și gândești tu cu privire la Mine că în mod diferit te voi trata? Sau că vei apare ca fiind drept?

10 Și ridică-te în statură și putere, și cu glorie și cinste îmbracă-te.

11 Și trimite îngeri cu urgie, și pe toți aroganții smerește-i!

12 Și pe cel mândru stârpește-l, și dă putrezirii pe cei lipsiți de pietate de îndată.

13 Și ascunde-i în pământ totodată; și fețele lor cu dezonoare umple-le.

14 Și, da!, Eu voi confirma atunci că poate dreapta ta să salveze.

15 Dar acum, iată, fiara de lână tine; iarbă exact ca boul mănâncă.

16 Privește acum, tăria îi stă-n rărunchi, și puterea îi stă-n nodul pântecelui.

18 Coastele ei sunt coaste de aramă; și spinarea ei, fier topit.

20 Și venind pe muntele colțuros, face să se bucure patrupedele din Tartar _notă_{ regiune infernală, loc din fundul infernului}.

21 Pe sub orice fel de copaci se culcă, prin papură, și trestie și rogoz.

22 Și se umbresc în ea copacii cu ramuri, și crengile de mielărea _notă_{ vezi Lev 23:40}.

23 Iar dacă are loc o inundație, nicidecum nu își dă seama, convins că se va ciocni Iordanul în gura lui.

24 Aflându-se în raza privirii _notă_{ lit: ochiului} lui, îl va apuca cineva? Și într-o cursă fiind prins, îi vei străpunge tu nasul?

41:1 Și vei duce tu dragonul cu o undiță, și vei pune un căpăstru în jurul botului lui?

2 Sau vei fixa un belciug în nara lui, și cu o verigă vei găuri buza lui?

4 Și va încheia el cu tine un legământ? Și-l vei lua tu rob veșnic?

5 Și te vei juca cu el ca și cu o pasăre? Sau îl vei lega ca pe o vrabie pentru un copilaș?

6 Se vor hrăni dar din el națiunile? Și-l vor vinde tăiat în porțiuni _notă_{ îl vor împărți} fenicieni națiunilor?

7 Și întreaga flotă strândgându-se, nicidecum nu va putea căra un singur manșon _notă_{ pielea vie a unui animal} al cozii lui, nici în corăbiile pescarilor, capul lui.

8 Și-ți vei așeza mâna pe el, în amintirea războiului care a avut loc în trupul lui, și care a încetat _notă_{ lit: care nu mai are loc}?

9 Oare nu l-ai văzut? Nici de cele despre el spuse nu te-ai minunat?

10 Nu te gândești cu teamă că aceasta a fost pregătită de Mine? Căci cine este cel ce Îmi stă împotrivă?

11 Sau cine se va împotrivi Mie și va dăinui? -- întrucât tot ce e sub cer al Meu este!

12 Nu voi rămâne tăcut datorită lui, și cuvânt de putere va arăta milă în mod egal cu el.

13 Cine va descoperi fața veșmântului lui? Și în zaua platoșei lui cine va intra?

14 Fălcile _notă_{ lit: porțile} feței lui, cine le va deschide? De jur împrejurul dinților lui frica înspăimântă.

15 Cele din lăuntrul lui sunt scuturi de aramă, și ligamentele lui sunt precum piatra de șmirghel _notă_{ Rocă metamorfică formată în cea mai mare parte dintr-o masă de granule (fine) de corindon, alternând cu magnetit; emeri (DEX)}.

16 Una câte una se împreunează, și vântul nicidecum n-o răzbate,

17 așa cum un bărbat cu fratele lui se contopește, sunt ele legate împreună, și nicidecum nu se vor despreuna.

18 Când răsuflă neliniștit pe nările lui strălucește strălucirea, și ochii lui au înfățișarea Luceafărului.

19 Din gura lui ies flăcări arzătoare _notă_{ sau: torțe înflăcărate}, și se-mprăștie grătare _notă_{ rețele} de foc.

20 Din nările lui iese fum de cuptor înflăcărat de focul cărbunilor.

21 Suflarea lui, cărbuni arzând; și para focului din gura lui iese.

22 Și-n grumaz îi sălășluiește puterea. Înaintea lui năvălește pierzarea.

23 Și cărnurile trupului lui sunt perfect închegate. Puhoaie prăbușindu-se asupra lui, el nu se va clătina.

24 Inima îi e înfiptă ca o piatră, și fixată ca o nicovală, de neclintit.

25 Și când se întoarce, el înfricoșează fiarele care pe patru labe pe pământ sar.

26 Dacă vor veni asupra lui sulițe, deloc și nicidecum nu-l va înspăimânta țeapa și platoșa.

27 Căci el ia _notă_{ socotește) fierul ca pe pleavă, și arama ca pe lemnul putred.

28 Nicidecum nu-l va străpunge arcul de aramă. El ia piatra catapultei, da!, ca pe iarbă;

29 drept paie sunt socotite ciocanele; și ridiculizează țâșnirea aruncătorului de flăcări.

31 Clocotește abisul ca o căldare încinsă, și ia marea drept vas cu unguente,

32 iar Tartarul din abis ca pe un prizonier; el socotește abisul drept loc de plimbare.

34 Oricine-i înălțat, de el e văzut; și el e împărat tuturor celor din ape.

Isaia

46:5 Cu cine Mă veți asemăna? Priviți, folosiți-vă tot meșteșugul _notă_{ toată arta}, rătăciților.

Ieremia

17:26 Și vor veni din cetățile lui Iuda, și din împrejurimile Ierusalimului, și din pământul lui Beniamin, și din câmpie, și din munte, și din regiunea _notă_{ lit: cea} de la austru _notă_{ sud}, aducând arderi de tot, și jertfe, și tămâi, și mană, și tămâie pură; vor aduce laudă în Casa Domnului.