Capitolul 20
20:1
20:2
20:3
φυγαδευτήριον
ca loc de refugiu
φυγαδευτήριον
de adăpost,
αγχιστεύοντος
rudei, pentru vărsarea
20:4
Ucigașul să fugă într-una din aceste cetăți, să se oprească la intrarea porții cetății și să spună întâmplarea lui bătrânilor cetății aceleia; ei să-l primească la ei în cetate și să-i dea o locuință, ca să locuiască împreună cu ei.
20:5
Dacă răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaș în mâinile lui; căci fără să vrea a omorât pe aproapele lui și fără să-i fi fost vrăjmaș mai înainte.
20:6
El să rămână în cetatea aceasta până se va înfățișa înaintea adunării ca să fie judecat, până la moartea marelui preot care va fi atunci în slujbă. Atunci, ucigașul să se întoarcă și să intre iarăși în cetatea și în casa lui, în cetatea de unde fugise.”
20:7
20:8
20:9
καταφυγείν
să se adăpostească
αγχιστεύοντος
rudei pentru vărsarea