Domnul a vorbit lui Moise și a zis:

„Răzbună pe copiii lui Israel împotriva madianiților, apoi vei fi adăugat la poporul tău.”

Moise a vorbit poporului și a zis: „Înarmați dintre voi niște bărbați pentru oștire și să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului.

Să trimiteți la oaste câte o mie de oameni de seminție, din toate semințiile lui Israel.”

Moise a trimis la oaste pe acești o mie de oameni de seminție și a trimis cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte și trâmbițele răsunătoare.

Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise, Domnul; și au omorât pe toți bărbații.

Împreună cu toți ceilalți, au omorât și pe împărații Madianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba, cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor.

Copiii lui Israel au luat prinse pe femeile madianiților cu pruncii lor și le-au jefuit toate vitele, toate turmele și toate bogățiile.

Le-au ars toate cetățile pe care le locuiau și toate ocoalele lor.

Au luat toată prada și toate jafurile de oameni și dobitoace;

și pe cei prinși, prada și jafurile, le-au adus lui Moise, preotului Eleazar și adunării copiilor lui Israel, care erau tăbărâți în câmpia Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului.

Moise, preotul Eleazar și toți mai marii adunării le-au ieșit înainte, afară din tabără.

Și Moise s-a mâniat pe căpeteniile oștirii, pe căpeteniile peste o mie și pe căpeteniile peste o sută, care se întorceau de la război.

El le-a zis: „Cum? Ați lăsat cu viață pe toate femeile?

Iată, ele sunt acelea care, după cuvântul lui Balaam, au târât pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; și atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului.

Acum, dar, omorâți pe orice prunc de parte bărbătească și omorâți pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcându-se cu el;

dar lăsați cu viață pentru voi pe toți pruncii de parte femeiască și pe toate fetele care n-au cunoscut împreunarea cu un bărbat.

Iar voi tăbărâți șapte zile afară din tabără; toți aceia dintre voi care au ucis pe cineva și toți cei ce s-au atins de vreun mort să se curețe a treia zi și a șaptea zi, ei și cei prinși de voi.

Să curățați de asemenea orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră și orice unealtă de lemn.”

Preotul Eleazar a zis ostașilor care se duseseră la război: „Iată ce este poruncit prin legea pe care a dat-o lui Moise, Domnul:

Aurul, argintul, arama, fierul, cositorul și plumbul,

orice lucru care poate suferi focul, să-l treceți prin foc ca să se curețe. Dar tot ce nu poate suferi focul să fie curățat cu apa de curățare; să-l treceți prin apă.

Să vă spălați hainele în ziua a șaptea și veți fi curați; apoi, veți putea intra în tabără.”

Domnul a zis lui Moise:

„Fă, împreună cu preotul Eleazar și cu căpeteniile caselor adunării, socoteala prăzii luate, fie oameni, fie dobitoace.

Împarte prada între luptătorii care s-au dus la oaste și între toată adunarea.

Să iei întâi din partea ostașilor care s-au dus la oaste o dare pentru Domnul, și anume: unul din cinci sute, atât din oameni, cât și din boi, măgari și oi.

Să le luați din jumătatea cuvenită lor și să le dai preotului Eleazar ca un dar ridicat pentru Domnul.

Și din jumătatea care se cuvine copiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din boi, măgari și oi, din orice dobitoc; și să le dai leviților care păzesc Cortul Domnului.”

Moise și preotul Eleazar au făcut ce poruncise lui Moise, Domnul.

Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de șase sute șaptezeci și cinci de mii de oi,

șaptezeci și două de mii de boi,

șaizeci și una de mii de măgari

și treizeci și două de mii de suflete, adică femei care nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat.

Jumătatea care alcătuia partea celor ce se duseseră la oaste a fost de trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi,

din care șase sute șaptezeci și cinci au fost luate ca dare Domnului;

treizeci și șase de mii de boi, din care șaptezeci și doi luați ca dare Domnului;

treizeci de mii cinci sute de măgari, din care șaizeci și unu luați ca dare Domnului;

și șaisprezece mii de inși, din care treizeci și doi luați ca dare Domnului.

Moise a dat preotului Eleazar darea luată ca dar ridicat pentru Domnul, după cum îi poruncise Domnul.

Jumătatea cuvenită copiilor lui Israel, pe care a despărțit-o Moise de a bărbaților care merseseră la oaste,

și care era parte a adunării, a fost de trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi,

treizeci și șase de mii de boi,

treizeci de mii cinci sute de măgari

și șaisprezece mii de suflete.

Din această jumătate care se cuvenea copiilor lui Israel, Moise a luat unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din dobitoace; și le-a dat leviților care păzesc Cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul.

Căpeteniile oștirii, căpeteniile peste o mie și căpeteniile peste o sută, s-au apropiat de Moise

și i-au zis: „Robii tăi au făcut socoteala ostașilor care erau sub poruncile noastre și nu lipsește niciun om dintre noi.

Noi aducem deci ca dar Domnului, fiecare ce a găsit ca scule de aur, și anume: lănțișoare, brățări, inele, cercei și salbe, ca să se facă ispășire pentru sufletele noastre înaintea Domnului.”

Moise și preotul Eleazar au primit de la ei toate aceste scule lucrate în aur.

Tot aurul, pe care l-au adus Domnului căpeteniile peste o mie și căpeteniile peste o sută, ca dar ridicat, cântărea șaisprezece mii șapte sute cincizeci de sicli.

Oamenii din oaste au păstrat fiecare pentru sine prada pe care o făcuse.

Moise și preotul Eleazar au luat aurul de la căpeteniile peste o mie și de la căpeteniile peste o sută și l-au adus în Cortul întâlnirii, ca aducere aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului.